Modificarea climei mondiale este responsabila de cresterea numarului de catastrofe naturale care ameninta puternic cele mai populate zone ale mapamondului, au anuntat reprezentantii Munich Re, cea mai mare companie de reasigurari din lume, relateaza Financial Times.
“Daca trendul semnalat in ultimii 10 ani va continua, climatul va suferi, in urmatoarele decenii, schimbari majore, periclitand viata multor oameni” a declarat Gerhard Berz, liderul departamentului de cercetare al firmei.
Incalzirea globala a provocat deja fenomene extreme, a adaugat oficialul firmei de reasigurare, dar ar putea urma multe alte dezastre: “canicule, inundatii, furtuni puternice” provocate de “efectul de sera”.
Catastrofele vor afecta profitul companiilor de asigurari din intreaga lume, multe din acestea fiind in pericol de a intra in incapacitate de plata.
Anul trecut este considerat cel mai “fierbinte” din istorie in cele mai multe state ale lumii, se arata in raportul Munich Re. Numarul de dezastre naturale din 2000 s-a cifrat la un nivel record de aproximativ 850, “cu 100 mai multe decat in anul precedent si cu 200 mai mult decat media anilor ’90”.
Cu toate acestea, din fericire, catastrofe majore nu prea au fost, dar acest an nu a fost decat unul de pauza, in opinia cercetatorilor germani.
Pierderile asigurate din intreaga lume au fost de 8,8 miliarde de dolari in 2000, comparativ cu 20 de miliarde in anul precednt, insa totalul pierderilor economice a fost de 30 de miliarde, fata de 100 de miliarde in 1999.
Dar reasiguratorul sustine ca schimbarile climatului combinate cu cresterea rapida a numarului de locuitori in zonele considerate cu risc mare (regiunile litorale de mica inaltime) vor conduce la tot mai multe catastrofe si pierderi masive pentru societatile de asigurare.
Grupul de cercetare a fenomenelor geografice, infiintat in anii ’70 pentru a studia riscul de aparitie a catastrofelor naturale, subliniaza faptul ca industria asigurarilor a evitat cele mai grave efecte ale dezastrelor de anul trecut, deoarece acestea au afectat, in principal, zone mai putin populate.
Dar “unele lovituri directe” asupra metropolelor vor genera pierderi incomensurabile, avertizeaza relizatorii studiului.
Raportul citeaza un studiu al ONU, publicat saptamana trecuta, in care se afirma ca majorarea temperaturilor extreme, provocate de incalzirea generala a atmosferei, vor depasi capacitatea de acoperire a pagubelor a firmelor de asigurare.
In acest studiu se mentioneaza ca modificarea climei “va genera sporirea costurilor de asigurare, va incetini expansiunea firmelor care ofera servicii financiare in tarile in curs de dezvoltare si va majora cererea pentru compensatii guvernamentale, in urma dezastrelor naturale”.
Conform acestui raport, temperatura medie va creste cu 1,4ðC-5,8ðC pana in 2010, cu mult mai mult decat previziunea anterioara, datand din 1995, de 1ðC-3,5ðC.
Aceasta schimbare vine pe fondul reevaluarii estimarilor privind gradul de poluare cu dioxid de sulf si a previziunilor referitoare la modificarile demografice, sociale, economice si tehnologice.
Berz a declarat ca tendinta crescatoare a numarului de catastrofe este dramatica. Nu s-au observat mari schimbari ale politicii guvernelor in ceea ce priveste stoparea acestui trend, cu toate ca s-au incheiat nenumarate tratate de protejare a mediului inconjurator.
De asemenea, nici restrangerea utilizarii proprietatilor din zonele cu risc ridicat de inundatii, nici imbunatatirea sistemelor de avertizare nu au inregistrat rezultate notabile, in ceea ce priveste diminuarea pagubelor.
Saptamana trecuta, cei mai importanti analisti ai climei mondiale au publicat un ultim studiu dintr-o serie mai larga de rapoarte privind schimbarile climatice, care avertizeaza asupra influentei negative a majorarii temperaturilor.
Reprezentantii ONU sunt foarte ingrijorati de concluziile acestui raport, considerand ca “toate comunitatile locale si toate natiunile ar trebui sa fie alarmate de modificarile climatice”.
Cu toate acestea, subiectul este foarte controversat, deoarece expertii climatici sustin ca relatiile dintre oamenii de stiinta si politicieni nu sunt dintre cele mai bune.
Autoritatile afirma ca obtinerea de informatii stiintifice este foarte dificila, in timp ce expertii declara ca accesul lor la date de maxima importanta este blocat.