Licitațiile internaționale își revin din marasmul anului
2009
După 18 luni de atmosferă posomorâtă, de
tatonări sterile și de lipsă de orizont, vânzările publice de artă
au prins iar culoare în obraji. Cu precădere la Londra, la New York
și în China. Primul semestru al lui 2010 a marcat, dacă vă mai
amintiți, două recorduri absolute: un ulei al lui Picasso și un
bronz al lui Giacometti au depășit suta de milioane de euro. Iar
vânzările cu sume de 8 cifre au continuat: un portret al lui Monnet
și o vedută romană a lui Turner au dereglat abacurile negustorilor.
La New York, marile vânzări au raportat un total de 1,1 miliarde de
dolari în luna mai, iar la Londra – 395 de milioane de lire
sterline. Chiar dacă nu au fost egalate cotele anilor 2007 și 2008,
sumele amintite reprezintă triplul vânzărilor din 2009. Cât
privește profitabilitatea, lucrurile stau iarăși pe roze:
auctioner-ul Sotheby’s afișa anul trecut o pierdere semestrială de
22 de milioane de dolari, în timp ce, în 2010, a izbutit, până în
prezent, să realizeze un beneficiu de 84 de milioane de dolari. La
bursă, o acțiune a aceleiași societăți a ajuns în august la 31,6
dolari, după ce, în februarie 2009, se afla în groapă: 6,71 dolari
per acțiune (trebuie menționat și recordul istoric de 54 de dolari
în octombrie 2007). Perspectivele europene nu sunt încă la fel de
optimiste precum în alte colțuri ale lumii (în ciuda uriașului scor
al licitației de la Paris YSL-Pierre Bergé, – foto 1). În SUA,
bunăoară, viitorul, ca și prezentul, sună bine, pentru că marii
colecționari au început din nou să vândă, după ce norii sumbrului
climat psihologic din 2009 îi făcuseră să se ascundă, temători,
printre comorile personale. Numărul de averi impresionante dar și
convingerea că aurul nu mai este refugiul nr. 1 al lumii noastre de
jos (concurat fiind de valorile sigure precum Picasso, Modigliani,
Giacometti), au făcut ca vânzările-cumpărările la licitațiile
americane să atingă niveluri-record. Asta în condițiile în care
neîncrederea în negustorii de artă (urmăriți în justiție pentru tot
mai multe cazuri de fraudă, potrivit Wall Street Journal) ar fi
trebuit să sugrume această tendință. Tot așa, în Asia, casele de
licitație lucrează la foc continuu, fiind alimentate de creșterea
numărului de multimilionari locali și de dorința acestora de a-și
constitui un patrimoniu. Potrivit ultimului raport al CVV (Conseil
des Ventes Volontaires din Franța), 7 din primele 15 case de
licitație ale lumii sunt chinezești (chiar dacă cifrele lor de
afaceri, cumulate, ajung de-abia la jumătatea cifrei de afaceri a
casei Christie’s).
Un nou indiciu ar putea duce la descoperirea Comorii de
chihlimbar
E aproape o legendă. “Salonul de chihlimbar” este o încăpere în
întregime acoperită cu lambriuri sculptate în chihlimbar autentic,
cu mozaicuri florentine încrustate cu pietre prețioase, cu aur și
oglinzi. El a fost oferit în anul 1716 de către regele Prusiei
țarului Petru cel Mare. Acesta din urmă l-a adus la Sankt
Petersburg și l-a instalat în Palatul Ecaterina. În 1941, trupele
germane l-au demontat și l-au transferat, pe bucăți, în palatul
regilor prusaci din Koenigsberg (actualul Kaliningrad rusesc). În
1945, minunea de ambră este dată dispărută. Doar două elemente
decorative aparținând ansamblului au mai fost găsite, în Germania,
în 1997; ambele au fost restituite Rusiei. În 2003, identificarea
unor planuri ale camerei în Palatul Ecaterina a făcut posibilă
reconstituirea ei (foto 2). Din 1945 încoace, numeroși cercetători
și istorici au pornit pe urmele comorii, însă Indiana Jones se lasă
încă așteptat. Potrivit celor mai multe teorii, camera, fragmentată
și vârâtă în lăzi, s-ar afla în continuare în subsolul (încă
nedistrus și neexplorat în întregime) al palatului din Kaliningrad,
edificiu dărâmat în 1968 de către Brejnev. La sfârșitul lunii
august, a precizat Avenir Osyanov (unul dintre responsabilii pentru
patrimoniul regiunii Kaliningrad) pentru agenția Ria Novosti, a
fost descoperită o plăcuță de metal pe care stă scrijelit “Comoara
de chihlimbar”, lucru care îi dă speranțe că, în curând, vor fi
descoperite și alte indicii. Plăcuța ar fi fost pierdută în timpul
unui transport al cuferelor din castel în subsolurile
acestuia.
Ansamblul de chihlimbar ar cântări circa 6 tone și este estimat la
o sumă de aproximativ 170 de milioane de euro.
Cum se stinge un Tițian
Un important tablou al maestrului renascentist Tiziano Vecellio,
intitulat “David și Goliat” (pictat între 1542-1544, foto 3), care
decora tavanul uneia dintre cele mai spectaculoase arhitectural
biserici ale Veneției, Santa Maria della Salute, a fost parțial
deteriorat de apă (cum altfel la Veneția?). Nu apa invazivă a
canalelor, ci aceea a pompierilor, veniți să stingă un incediu
declanșat în preajma locașului, pe data de 29 august. Vittorio
Sgarbi, directorul muzeelor orașului, a declarat că apa
pompieristică s-a infiltrat prin plafon și, după ce a venit de hac
flăcărilor, a atacat și nobila pânză a lui Tițian. În momentul de
față, în biserică au fost amplasate niște eșafodaje menite să
constate starea de “sănătate” a altor două pânze ale maestrului,
aflate în preajma lui “David și Goliat”.