Lucrurile sunt clare: nu există nicio șansă ca salariile
bugetarilor să revină la valoarea de dinaintea reducerii lor cu
25%, dacă numărul celor 1,36 de milioane de bugetari nu este redus
dramatic. Cu cât?
Analiștii economici sunt fermi: între 200.000 și 300.000 de posturi
bugetare ar trebui eliminate din schemele de finanțare pentru
reechilibrarea bugetului. 100.000 este cifra avansată de ministrul
finanțelor, Sebastian Vlădescu. Între 55.000 și 60.000 a fost o
variantă de reducere de personal discutată săptămânile trecute în
ședința de guvern.
Statul cheltuie cu bugetarii 11 miliarde de euro anual. Efortul nu
mai poate fi susținut.
Miercuri-seară premierul Emil Boc a anunțat că numărul secretarilor
de stat va fi redus la două posturi, singurele exceptate fiind
ministerele de Interne, Externe și Finanțe, în a căror organigramă
vor fi menținuți trei secretari de stat. Astfel, numărul total al
secretarilor de stat va fi diminuat de la 57 la 32 posturi. Însă de
plecat nu pleacă decât 18 oameni pentru că șapte posturi șterse din
schemă erau neocupate.
Ministrul administrației și internelor Vasile Blaga a declarat ieri
că din cei șase secretari de stat din MAI vor rămâne trei,
respectiv Mihai Capră, Gheorghe Emacu și chestor-șef de poliție Dan
Valentin Fătuloiu.
De asemenea, premierul a mai anunțat că numărul de subprefecți va
fi redus de la două posturi la o singură funcție în fiecare
județ.
“Numărul de subprefecți va fi redus cu 50%”, a spus Boc. Procentul
e frumos, dar nu este vorba până la urmă decât de 42 de
posturi.
Deocamdată s-a decis o restructurare de personal la Ministerul
Muncii, de unde vor pleca în jur de 1.600 de oameni, și la
Ministerul Sănătății, de unde vor fi concediați peste 2.500 de
salariați. Din 2005 până în 2009 numai în ministere au fost
angajați 60.000 de oameni. Acesta este balastul de care statul
trebuie să scape.
O restructurare este grăbită și în administrația locală. Guvernul a
elaborat, săptămâna trecută, o ordonanță privind standardele de
cost în administrație care limitează numărul de angajați într-o
instituție descentralizată. Cum va fi făcută restructurarea rămâne
de văzut. Dar este vizibil deocamdată că bugetul nu mai suportă
salariile peste media pe economie ale angajaților la stat. Intrarea
în vigoare a legii salarizării unitare de la începutul acestui an,
potrivit căreia raportul dintre salariul minim pe economie și cel
mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12
(unde 12 este nivelul salarial al președintelui României) nu a
rezolvat anomaliile din sistemul bugetar. Sistem care, acum,
trebuie ajustat prin concedieri.
Odată cu publicarea salariilor pe site-urile instituțiilor s-a
dovedit că în majoritatea instituțiilor publice multe din salariile
subordonaților le depășesc pe cele ale miniștrilor. Spre exemplu,
în cazul Ministerului Economiei, salariul celui mai bine plătit
secretar de stat este de 22.092 de lei pe lună, în timp ce
ministrul Videanu avea un venit net de aproape trei ori mai mic, de
până la 7.643 de lei în aprilie. O altă anomalie în cadrul
aceluiași minister se regăsește în Direcția generală industria de
apărare și probleme speciale, unde directorul general adjunct are
un venit net de 4.606 lei, mai mare decât directorul general al
aceleiași direcții, care a avut un venit net de 3.815 lei în
aceeași lună.
O altă discrepanță salarială a fost întâlnită și în cadrul
Ministerului Muncii, unde
s-a descoperit că ministrul Mihai Șeitan câștigă mai puțin decât un
consilier sau un manager public. Venitul său net din aprilie, de
5.361 de lei, este comparabil mai degrabă cu cel al “celebrului”
șofer care câștiga 4.050 de lei net și care nu mai apare pe lista
veniturilor angajaților din acest minister pentru luna iunie.
Pe de altă parte, în cazul Ministerului Sănătății, ierarhizarea
salarială poate părea corectă la cele mai înalte poziții, dacă luăm
în considerare faptul că ministrul a avut un venit net de 5.361 de
lei net, iar un secretar de stat a încasat un salariu de 4.693 de
lei. Lucrurile se schimbă însă când coborâm în ierarhie, întrucât
un secretar general adjunct din cadrul acestui minister a încasat
un venit de 9.739 de lei, pe când un secretar general a avut un
venit de 7.639 de lei.
Mai bine plătiți decât ministrul sunt un director și un consilier
diplomatic din cadrul Ministerului sănătății, care au avut venituri
nete de peste 6.500 de lei în aprilie.
Secretarii de stat se reduc, dar alte poziții bine plătite în ministere rămân deocamdată
Guvernul va păstra în ministere, cu câteva excepții, câte doi
secretari de stat. Numai că, în aceleași ministere, există poziții
mult mai bine plătite nu doar decât ale secretarilor de stat, ci și
ale miniștrilor. Ce se va întâmpla cu acestea? Făcând o medie a
salariilor secretarilor de stat, rezultă că din eliminarea din
schemele ministeriale a 18 dintre aceștia (șapte posturi
desființate erau neocupate) ar rezulta o economie lunară de 114.000
lei (27.000 de euro), sau o economie până la finele anului de
163.000 de euro. Nu trebuie uitat însă că cei disponibilizați
trebuie să primească ajutor de șomaj.