Dupa un an secetos care a compromis 40% din recolta, ne pregatim pentru inca unul care se anunta si mai rau.
Irigatiile nu ne pot rezolva complet necazul: nu mai sunt nici prea multe instalatii si nici apa in lacurile de acumulare. O raza de speranta ne aduce noul ministru al agriculturii, Ilie Sarbu : el nu crede prea mult in previziuni.
Ultimele trei luni au adus Romania pe un trist loc 1 in Europa: la noi a plouat cel mai putin. Dupa cum se vede din harta Departamentului Agriculturii din Statele Unite, tara noastra n-a avut parte in ultimele trei luni decat de maximum 25 de litri/metrul patrat.
Ar fi fost nevoie sa se adune in cele trei luni de toamna macar 600 de litri/metru patrat pentru a sterge urmele unei veri extrem de secetoase.
“Daca nu ploua, incepand cu luna martie ne vom confrunta cu o criza dramatica a apei. Consumul va trebui rationalizat in multe dintre orasele Romaniei, iar criza energetica va fi la fel de dramatica.”
Este declaratia lui Petre Marinescu, directorul Regiei Apele Romane. Din cauza secetei, numarul localitatilor in care apa este deja rationalizata este in crestere.
Situatia cea mai dramatica e pe Valea Jiului. In Anina e apa intre doua si patru ore pe zi. Debitele raurilor sunt de cinci ori mai mici fata de aceeasi perioada a anului trecut. Raurile mari seamana cu niste paraie, iar panza freatica risca sa lase pe uscat tot mai multe fantani, a mai spus Marinescu.
Ultima harta a rezervelor de umiditate indica faptul ca la nivel national seceta persista si pe timpul iernii, a declarat pentru Ziarul Financiar directorul Institutului National de Meteorologie si Hidrologie Ion Sandu.
“Chiar daca va ninge in perioada urmatoare, zapada nu va putea rezolva lipsa umiditatii din sol. Pentru acest lucru avem nevoie de precipitatii abundente. In ce ma priveste, eu sunt pesimist. Va fi foarte greu ca anul viitor sa nu fie unul secetos”, a mai spus Sandu.
Singura solutie pentru a mai elimina din efectele secetei este ca din primavara sa fie refacut sistemul de irigatii, dar si asa este destul de greu pentru ca lacurile de acumulare sunt aproape goale, a precizat directorul INMH.
Gradul de umplere a barajelor se afla in continua scadere, in data de 27 decembrie 2000 media pe sistem fiind de 20,24%, fata de 55%, procentul normal pentru acesta perioada a anului, ne-a declarat directorul de marketing al societatii Hidroelectrica, Nicolae Paunescu.
Cele mai mici grade de umplere se inregistreaza la barajul de la Oasa, pe Sebes, 0,40% fata de 92,47% in decembrie 1998, si la Fantanele – Somesul Cald, 1,59%, fata de 83,31% in urma cu doi ani.
Paunescu spune ca depasirea efectelor negative ale secetei prelungite din acest an, pe care a caracterizat-o drept “cea mai profunda din acest secol”, se va face abia in aproximativ trei ani cu precipitatii normale.
Ce spun guvernantii
“Inainte de a lua vreo masura, trebuie sa vad despre ce vorbesc meteorologii. Dupa ce voi intelege mesajul lor, voi proceda in consecinta”, a declarat ministrul agriculturii Ilie Sarbu.
El spune ca mai ales in perioada de schimbare a guvernelor, diferite institute fac prognoze de tot felul pentru a-si justifica activitatea.
“Daca totusi vom constata ca ne vom confrunta cu o seceta, vom lua masuri pentru prezervarea rezervelor de apa si vom demara un proces de investitii pentru repararea si reamenajarea sistemelor de irigatii”, sustine Ilie Sarbu.
Potrivit statisticilor prezentate in vara de catre Ministerul Agriculturii, sistemul de irigatii s-a injumatatit din cauza furturilor ajungand de la trei milioane de hectare de teren amenajate in 1990, la 1,5 milioane de hectare anul acesta.
“Nu numai aripile de apa au fost furate, ci si conductele magistrale si motoarele”, declara ministrul Ioan Muresan. Seceta din aceasta vara a provocat pagube estimate la aproape 10.000 mld. lei, reprezentand compromiterea a peste 40% din productia agricola.