În vara lui 2010, președintele conservator al Franței, Nicolas Sarkozy, începea un război cu Bucureștiul care avea să culmineze cu refuzul Parisului de a accepta intrarea României în spațiul Schengen.
Problema? Romii români, în jur de 15.000 acum, care se află pe teritoriul Franței și pe care Sarkozy începuse să-i trimită (voluntar) în România. Problema a ajuns atât de departe încât Comisia Europeană a reacționat vehement, amenințând că va sancționa Franța, dacă nu oprește ceea ce numea “expulzări”. Relațiile dintre președintele român Traian Băsescu și președintele Franței s-au răcit până la stadiul de îngheț. La fel și relațiile dintre Franța și România, ca niciodată în istorie. Parteneriatul strategic dintre cele două țări a fost dat uitării, nu a avansat niciun pas.
Situația se repetă sub președintele de stânga, Francois Hollande. Doi miniștri francezi – ministrul de interne Manuel Valls și Bernard Cazeneuve, ministrul afacerilor externe – vor veni mâine la București să “tranșeze” problema romilor români din Franța.
În orașele Franței a început o nouă campanie de demolare a taberelor de romi, iar Manuel Valls a avut astăzi o ieșire dură: “Franța nu poate primi toată sărăcia din lume și din Europa”.
“Astăzi, nu putem să ne permitem să primim toate aceste populații care sunt condamnații pământului, care sunt hărțuite în țara lor, care sunt discriminate.”
Cu doar două zile, Francois Hollande afirmase pe același ton: “Franța nu poate accepta ca aceste populații să fie gonite și deplasate din țările lor, pentru a veni aici ca refugiați.”
Un număr de 7.000 de romi români și bulgari vor fi repatriați până în octombrie, a anunțat astăzi Valls. Ca și în 2010, Comisia Europeană a reacționat prin intermediul comisarului pentru justiție și vicepreședinte al Comisiei, Viviane Reding: “Romii sunt la ei acasă peste tot în Europa. Franța greșeste când îi dă afară pe romii români și le dărâmă taberele. Politica Franței de trimitere acasă a acestor romi pe bază de voluntariata nu va avea niciun efect pe termen lung”.
Replica a venit prin intermediul fostului ambasador francez la București, Henri Paul, după cum anunță RFI România.
Ce spune în esență Paul?
Prin declarațiile sale, Reding alimentează și mai mult sentimentul antieuropean al francezilor atrași de politicile de extermă dreaptă. Comisarul ignoră delicvența romilor din Franța. Infracțiunile lor “pătează reputația României – prietena Franței – dar și a poporului tigănesc, de prea multă vreme discriminat și persecutat. În fața acestei situații pe care criza economică o agravează și mai mult, răspunsul trebuie să fie înainte de toate unul represiv”, spune Henri Paul, citat de RFI România.
România avea multe așteptări de la președintele de stânga ajuns la Elysee în primăvară, tocmai pentru că relațiile de antipatie evidentă dintre Traian Băsescu și Nicolas Sarkozy au condus spre îngheț în relațiile dintre Franța și România.
Romii din Franța sunt o realitate și o problemă. Dar episodul din 2010 a avut și urmări serioase. România a rămas în afara Schengen și va rămâne așa cine știe cât. De cealaltă parte, companiei franceze Colas i-a fost reziliat contractul pentru construirea unei bucăți din autostrada spre Constanța. Nu există o legătură evidentă între cele două episoade. Dar, cu siguranță, Colas nu ar fi pierdut contractul pentru autostradă, dacă Băsescu și Sarkozy erau prieteni.
Acum un nou război este pe cale să înceapă. Ca de obicei, el începe prin declarații. Iar tonul crește și la Paris și la București.