Increderea, spiritul Crăciunului și economia

Intr-o scenă memorabilă din filmul meu preferat de Craciun “It’s a wonderful life”, depunătorii de la “Building and Loan” se îngramadesc în mica banca sa își retragă toți banii. Personajul principal, George Bailey (interpretat de Jimmy Stewart) explică cum funcționează o bancă și de ce nu poate da pe loc toți banii înapoi la toți depunătorii. Intr-un final, George Bailey convinge multimea să nu iși retragă toti banii, ci numai atât cât au nevoie până se redeschide banca și evită, in acest fel, un faliment al bancii. Nu oratoria exceptională a personajului a convins o mulțime panicată să iși lase banii în banca, ci încrederea depunatorilor în George Bailey. Depunatorii îl cunosc bine pe George Bailey, cel care și-a sacrificat visele de a clălători in jurul lumii și de a deveni arhitect pentru a rămâne in orășelul natal, Bedford Falls să conducă mica bancă “Building and Loan” care oferea ipoteci celor nevoiași.

Scena arată că încrederea este esențială pentru buna functionare a sistemului bancar. In realitate, încrederea este extrem de importantă pentru buna functionare a întregii economii. In 1848, filozoful și economistul John Stuart Mill, în “Principiile de Economie Politică”, spunea că acțiunile în grup sunt posibile numai în masură în care ființele umane se pot baza unele pe altele. Faimosul economist Kenneth Arrow, laureat al premiului Nobel, spunea în 1972 că aproape toate tranzactiile comerciale necesită o doză de încredere, mai ales cele desfășurate pe o perioadă mai lungă de timp. El concluziona că o mare parte din subdezvoltarea economică a lumii poate fi explicată prin lipsa de încredere reciprocă. Mai recent, studii economice arată ca neîncrederea afectează negativ mediul de afaceri. Conform studiului “Trust, Associational Life and Economic Performance” al lui Stephen Knack, încrederea reduce costurile de tranzactie, ajută la respectarea contractelor și facilitează creditul către investitori. De asemenea, lipsa de încredere duce la mai puțină inovare pentru că antreprenorii se concentrează mai ales pe activitați menite să îi protejeze împotriva fraudei și mai puțin pe activități inovatoare.

Dacă încrederea este atât de importantă pentru economie, noi cum stam la acest capitol? World Value Survey este un sondaj care măsoară încrederea în diverse instituții, realizat pe eșantioane naționale reprezentative din 102 de tari, dintre care 14 tari europene (Slovenia, Bulgaria, România, Olanda, Finlanda, Cipru, Germania, Spania, Polonia, Suedia, Franta, Norvegia, Italia și Marea Britanie). Dacă ne uitam la ultimul sondaj World Value Survey, observăm ca puțini români au incredere in instituțiile românești (însemnând ca au încredere deplină sau încredere parțială în instituția respectivă). Dintre românii intervievați, doar 53,7% au încredere în organizațiile umanitare, 43,1% au încredere în presă, 39,8% în politie (a doua cea mai scazută încredere în poliție din Europa, mai mare doar ca cea din Slovenia), 39,6% în companiile mari, 29,7% în sindicate, 29,3% în justitie (cea mai scazută încredere în justitie dintre tările europene), 26,6% în Guvern, 17,1% în Parlament (a treia cea mai mică încredere din Europa, după cea din Polonia și din Slovenia) și 12,9% au incredere în partidele politice.

Care sunt cauzele acestei neîncrederi mari? Economiștii au teorii care explică nivelul de încredere dintr-o țară. Studiul “Determinants of Trust” scris de Alberto Alesina de la universitatea Harvard si de Eliana La Ferrara de la universitatea Bocconi concluzionează că nivelul de educație ridicat, criminalitatea scăzută și nivelul de inegalitate mic duc la mai multă încredere în cei din jur. De asemenea, migrația duce la o încredere mai mică, conform unui studiu “Government size and trust” de Eiji Yamamura de la Economics and Econometrics Research Institute din Belgia. Deci, se pare că cetațenii au mai multă încredere in cei din jurul lor când simt că traiesc într-o societate echitabilă, formează relatii mai stabile pentru că nu migrează și se simt mai în siguranță pentru că cei care încalcă legea sunt aspru pedepsiți.

Ce e de facut? Ar ajuta implementarea unor politici de reducere a inegalitații în venituri, de încurajare a forței de muncă să rămână în România, de înăsprire a pedepselor pentru cei care încalca legea și politici de îmbunatațire a sistemului de educație (deși cele din urmă sunt greu de făcut cand nu sunt venituri la buget ca profesorii să fie plătiți ca în țări performante în educație). Pentru România, transparentizarea și eficientizarea cheltuielilor publice sunt importante pentru a reda încrederea în capacitatea statului de a gestiona banul public. Inainte de a vedea rezultatele unor astfel de politici publice, măcar de Crăciun, ar fi bine ca fiecare dintre noi sa avem un pic mai multă încredere în cei din jur și să urmam sfatul lui Ernest Hemingway, care spunea că cel mai bun mod de a afla daca poti avea încredere în cineva este să îi acorzi încrederea ta.

Ioana Petrescu este consilier de stat al primului-ministru, cercetător afiliat la American Enterprise Institute și cadru universitar la Universitatea Maryland, SUA.