Declaratiile comisarului european Gunter Verheugen, privind independenta Justitiei, au impartit liderii politici, asa cum era de asteptat, in doua tabere: pro si contra. Presedintele Ion Iliescu si premierul Adrian Nastase au adoptat o politica defensiva, sustinand ca eventualele ingerinte politice au avut loc cu cativa ani in urma. Liberalii spun ca oficialul de la Bruxelles le-a dat dreptate.
Presedintele Ion Iliescu considera ca dupa vizita de doua zile in Romania comisarul european pentru extindere “s-a lamurit” in privinta independentei Justitiei romane.
“Se face caz de catre unii care au facut epurare politica pur si simplu in ‘ 96 si in ’97, si acum cand se repara anumite chestiuni, vorbesc despre politizare sau pedeserizare, ceea ce este un fals. Este lipsa de fair-play in aceasta chestiune si dansul s-a lamurit asupra acestui lucru”, a declarat la sfarsitul saptamanii seful statului.
Ideea a fost sustinuta si de premierul Adrian Nastase. aeful Executivului a aratat ca “pe un model mai vechi, care a functionat in anii ’90, unii dintre cei nemultumiti de anumite actiuni in zona justitiei au transmis informatii catre cei de la Bruxelles”. Comisarul european a declarat ca “anumite decizii referitoare la personal si la actul administrativ au ridicat intrebari la Bruxelles”.
In aceste conditii, deoarece se vorbea despre o interventie a Executivului in zona justitiei, Nastase a solicitat ministrului Rodica Stanoiu sa prezinte in cadrul reuniunii speciale a membrilor Cabinetului la care a participat si GA1nther Verheugen zecile de schimbari survenite la nivelul conducerii si al instantelor judecatoresti imediat dupa alegerile din 1996 si sondajele de opinie realizate de-a lungul ultimilor patru ani in legatura cu activitatea justitiei.
Ministrul Justitiei a prezentat si raportul Bancii Mondiale privind fenomenul coruptiei si performantele actului de justitie in Romania.
Potrivit premierului, Rodica Stanoiu i-a aratat comisarului european ca cele sase sau opt schimbari decise “deocamdata” dupa alegerile din 2.000 in domeniul Justitiei s-au realizat prin Consiliul Superior al Magistraturii, un organism care nu a fost infiintat de Cabinetul Nastase si a carui componenta nu a fost fixata de actualul Guvern.
“Cu aceste elemente, Verheugen a plecat mai bine informat in acest domeniu decat a venit si, dupa discutia avuta la nivelul Guvernului, nu a mai dorit sa faca alte comentarii sub acest aspect”, a afirmat Nastase.
Guvernul sprijina independenta totala a Justitiei, a adaugat premierul, dar acolo unde legea permite anumite corectii sub aspectul organizarii instantelor, aceste modificari vor fi facute in interesul unui act de justitie mai bine realizat si numai prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii.
Totusi, mai multi ministrii ai actualului Cabinet au facut aprecieri publice- percepute ca declaratii politice- referitoare la probleme controversate asupra carora Justitia urmeaza sa se pronunte.
Ministrul Justitiei a declarat in urma cu o luna, referitor la chestiune caselor nationalizate, ca ar fi bine daca Curtile de Apel ar pronunta solutii in favoarea chiriasilor. Recent, ministrul PDSR a apreciat “neavenita” contestarea Bugetului de stat la Curtea Constitutionala, desi magistratii urmau sa se pronunte asupra obiectiilor de neconstitutionalitate formulate de PNL, PD si Curtea Suprema de Justitie.
La sfarsitul saptamanii trecute, secretarul general al Guvernului aerban Mihailescu a trimis o scrisoare Tribunalului Cluj-Napoca in care se apreciaza ca este necesara suspendarea procedurilor de faliment pentru Banca Dacia-Felix pana la aparitia unui act normativ privind autorizarea BNR si CEC de a vinde, cu discount, creantele lor la BDF. Premierul Adrian Nastase spune insa ca acest demers “nu incalca principiul separatiei puterilor in stat”.
Aceste consideratii referitoare la un domeniu sensibil cum este cel al Justitiei au ridicat unele semne de intrebare. Comisarul european afirma saptamana trecuta ca in birourile Comisiei Europeane se asteapta “lamuriri” in legatura cu “unele modificari radicale” produse dupa alegerile din Romania in ceea ce priveste personalul si actul administrativ in Justitie.
Liberalii considera ca afirmatiile oficialului european vin sa confirme “existenta unui fenomen grav, si anume ingerinta politicului in actul de justitie”, asupra caruia PNL a atras atentia, se arata intr-un comunicat.
De asemenea, partidul liberal sustine ca a semnalat faptul ca circularele transmise de Ministerul Justitiei, prin care magistratilor li se sugereaza anumite solutii in procese, reprezinta o incalcare flagranta a principiului independentei justitiei.
Implicarea noii puteri in schimbarea sau numirea in functie a magistratilor prin anumiti reprezentanti ai Guvernului in teritoriu, nu constituie altceva decat pedeserizarea aparatului de justitie, este opinia liderilor PNL.