Giuseppe Parma, noul director al companiei, spune insa ca situatia pietei locale este normala si depinde de evolutia intregii economii europene.
“Aici suntem in primele trei companii din piata (dupa Arctic si Electrolux – n. red.), iar tinta este profitabilitatea. Criza nu este eterna si ne pregatim sa putem sa crestem iar cand piata isi revine. Am fost si la Moscova, dupa criza, in 1998, iar acolo situatia era mai grava. Acum suntem lideri de piata”, a declarat Parma, care l-a inlocuit pe Eugen Paturan, romanul care a condus Indesit in ultimii zece ani.
Pentru anul viitor compania previzioneaza acelasi nivel de vanzari ca acela din 2009, cand volumele au scazut cu 30%. Astfel, de la nivelul de 300.000 de aparate comercializate in cursul anului trecut, Indesit se asteapta in 2009 la vanzari de circa 210.000 de unitati.
“In iarna va fi cel mai greu, iar 2010 va fi totusi negativ. Planificam evolutia in functie de intreaga economie, iar o stabilizare vom vedea poate in 2011”, a spus Parma.
El a adaugat ca la inceputul anului viitor reducerea cheltuielilor bugetare, fie prin concedierea angajatilor din sectorul public sau prin reducerea salariilor, va aduce inca un impas in piata electroIT, dupa modelul pe care l-a intalnit in Letonia, unde dupa alegerile parlamentare s-au redus cheltuielile cu salariile administratiei pentru a obtine finantare europeana.
“In Romania avantajul este ca nu toate familiile au aparatura electrocasnica. Exista inca potential pentru prima achizitie, iar cresterea va veni si de aici”, a adaugat Parma.
Cad vanzarile, se schimba si cererea
Directorul Indesit spune ca odata cu reducerea pietei si marcile inregistreaza volume de vanzari diferite in functie de clasa de pret in care se incadreaza.
Astfel, valoarea vanzarilor estimata de Indesit in acest an este mai mica cu 50% fata de 2008, chiar daca volumele sunt mai mici cu 30%, datorita faptului ca cererea consumatorului s-a orientat si mai mult spre brandul Indesit in detrimentul Ariston.
Noul director al Indesit Romania nu a dorit sa precizeze valoarea vanzarilor, insa potrivit ultimelor date disponibile in 2008 compania a inregistrat un rulaj de 70 mil. euro.
“Intr-adevar Indesit aduce cele mai mari volume. Ariston a suferit mai mult pentru ca are o imagine high-end, iar in perioada de criza te orientezi dupa necesitate, nu mai cauti ceva aspirational”, a spus Parma.
Diferentele in modelul de achizitiei al consumatorului roman se evidentiaza si in comparatie cu cele ale statelor vecine si cele din vestul Europei si sunt motivate in principal de mostenirea culturala si de resursele disponibile. Reprezentantii Indesit arata ca in cazul aragazelor romanii prefera modele cu alimentare pe gaz, fata de bulgari, unguri sau polonezi, care merg spre cele electrice.
“Bineinteles acest lucru este motivat de traditie si de faptul ca aici gazul este mai ieftin. Ca sa stii insa ce vor consumatorii trebuie sa vezi ce mananca, iar pentru asta trebuie sa mergi in piata. Chiar acum cateva zile am fost in Obor”, a spus Parma.
El spune ca in cazul masinilor de spalat pe plan local se vand cel mai bine masinile inguste, cu o latime de 50 de centimetri pentru ca pot fi instalate mai usor in blocuri. “Este vorba de mostenirea erei comuniste, in care s-au construit blocuri cu un spatiu destul de mic in bai”, a spus Parma.
Programele Rabla tin jos pretul electrocasnicelor
Reprezentantii importatorului spun ca in Romania pretul mediu, de raft, al unui aparat electrocasnic este de 245 de euro, mult mai jos decat media din vestul Europei, de 399 de euro, si la jumatate fata de Turcia sau Grecia, unde nivelul ajunge la 500 de euro.
Faptul ca orientarea spre pret a consumatorului roman este inca o directiva puternica in cadrul procesului de achizitie determina un nivel mai redus decat in alte tari pentru cheltuielile pentru electrocasnice. De aceea si mixul de produse din lanturile de retail este la un nivel de pret inferior fata de alte tari.
In plus, la pastrarea pretului mediu de 245 de euro pentru un aparat electrocasnic contribuie si promotiile frecvente, precum si programele de buy-back, ce au in vedere reciclarea si acorda reducere de cateva sute de lei la achizitia unui produs nou insotita de predarea unui produs uzat.
“Programele sunt ceva tipic acestei perioade si contribuie la pastrarea pretului. Reciclatorii finanteaza acum programele, iar ca efect avem si educarea consumatorului, care trebuie sa stie ca trebuie sa recicleze”, a spus Parma.
“Bucurestiul nu s-a schimbat de 5 ani”
“Sunt familiarizat cu Bucurestiul de mai multi ani, de cand eram director regional al Indesit pentru Europa Centrala si mi se pare ca nimic nu s-a schimbat. Doar traficul si blocajele, care sunt acum mai dese. In schimb in Polonia vad la fiecare sase luni cate ceva nou. Se investeste mult si multe din cladirile comuniste sunt renovate, si se instaleaza pe acoperisuri panouri solare. In Bucuresti sunt acum in schimb mai multe masini, si curios, doar cu cate o persoana inauntru. Tramvaiul il vad in aceeasi stare. In tarile baltice, e drept, au construit mai mult, vezi aceleasi autostrazi goale si politisti la tot pasul, ceea ce nu se intampla in Bucuresti. Avantajul vostru este ca dupa criza Romania are posibilitatea de a recupera, si sunt multe de facut, in fiecare sector.”