În ultimii patru ani, între dobânda de referință a BNR și evoluția principalului indice al Bursei BET-C a existat o corelație inversă foarte puternică.
În aceste condiții, cine ar fi intrat la cumpărare pe Bursă în momentul în care BNR începea să scadă dobânda de referință și ar fi lichidat portofoliul la primul semnal dat de Banca Națională că-și schimbă politica monetară în sensul majorării dobânzii se putea feri atât de corecțiile drastice înregistrate de piață în 2008 și prima parte a anului 2009 și ar fi beneficiat totodată de creșterile puternice de dinainte și de după declinul suferit de Bursă.
De exemplu, în februarie 2007 BNR a început să reducă dobânda de la 8,75% la 8%, mișcare ce putea fi interpretată ca o oportunitate de intrare pe Bursă. Coincidență sau nu, până în vară au urmat creșteri importante pe Bursă. În luna noiembrie 2007, BNR a majorat pentru prima dată dobânda de la 7% la 7,5%, ce reprezenta un semnal de ieșire de pe Bursă. BET-C-ul a pierdut ulterior până în februarie 2009 circa 80% din valoare. În februarie 2009 BNR a început să scadă din nou dobânda-cheie, de la 10,25% la 10% și indicele BET-C s-a apreciat cu 125% până în luna iunie din 2010, dată la care Banca Centrală s-a oprit din reducerea dobânzilor.
Corelația foarte strânsă dintre cei doi indicatori s-a văzut și recent când BNR a menținut dobânda de referință timp de 10 luni consecutive, iar Bursa a înregistrat în această perioadă doar variații minore fără a avea o direcție clară.
Cum Banca Națională nu-și modifică decât rar politica monetară, în ultimii patru ani dobânda de referință schimbându-și direcția doar de trei ori, investitorii pot reacționa din timp la aceste modificări. Dacă începe să majoreze sau să scadă dobânda de referință, este probabil că va acționa în aceeași direcție o bună perioadă de timp.
“Cred că este de bine pentru că BNR nu se gândește să crească dobânzile prea curând. Într-o economie dezvoltată și bine sudată e valabilă această corelație inversă. Mă surprinde că există însă la noi pentru că nu prea se uită multă lume la dobânda BNR”, spune Iulian Panait, președintele firmei de consultanță KTD Invest.
Nicolae
Gherguș, directorul general al Confident Invest, spunea că până
când primul barometru economic – dobânda de referință a BNR – nu va
da primul semnal de scădere și de însănătoșire a economiei, nu se
așteaptă la minuni pe Bursă.
“Când se majorează dobânda BNR crește remunerația la obligațiuni și se duc mai puțini bani către Bursă și mai mulți către investiții în obligațiuni și alte instrumente cu venit fix și invers. O a doua cale de transmisie este că atunci când crește dobânda BNR cresc dobânzile la credite, ceea ce înseamnă pentru o companie reducerea profitabilității, mai ales pentru cele supraîndatorate”, explică Panait.
O altă explicație pentru corelația inversă dintre rata de politică monetară și evoluția bursei este că dobânda BNR influențează dobânzile reale, iar dacă acestea cresc și apetitul pentru economisire al populației crește, iar cel pentru consum se reduce cu impact direct asupra vânzărilor companiilor care livrează pe piața internă. Pe de altă parte, când dobânzile scad, investitorii caută alternative de plasament mai riscante pentru a obține randamente mai mari, iar investițiile în economia reală cresc, stimulând evoluția pozitivă a economiei.
“La noi pe bursă sunt mai mult companii financiare care activează pe piața internă, iar companiile din portofoliul Fondului Proprietatea livrează tot la intern”, spune Panait.
Evoluția cotațiilor bursiere este mult mai volatilă și mai greu de anticipat decât mișcările de politică monetară ale BNR, intrarea sau ieșirea unor investitori de calibru pe Bursă putând influența puternic indicii pieței și astfel să dea semnale eronate investitorilor.
De exemplu, în luna mai a anului 2008 indicele BET-C s-a apreciat pentru scurt timp cu 9,1% pe o tendință de scădere începută încă din vara anului 2008, deși BNR a continuat să majoreze dobânda de referință. În lunile următoare BET-C-ul a pierdut mai bine de jumătate din valoare și nu și-a revenit decât în luna martie 2009, când BNR a scăzut pentru prima dată dobânda-cheie, de la 10,25% la 10%.