Așadar, valoarea de 47,8 punc­te a indicatorului de încre­dere eco­nomică înregistrată în au­gust este cea mai mare de 16 luni încoace și, deși nu a depăși nivelul „neutru“ de 50 de puncte, re­flec­tă o încredere mai mare în economie și nu doar în perspectivele ei, ci și în condițiile curente.

De altminteri, chiar încrederea în con­dițiile curente ale economiei a făcut ca acest indice de încredere să progreseze – indice în care valoarea zero înseamnă neîncredere totală, iar 100 încredere totală. Indicatorul „condițiilor curente“ a fost în august de 33,0, cel mai mare din an, iar îmbunătățirea lui a majorat valoarea indicatorului de încredere macroeconomică, în vreme ce indicatorul anticipațiilor a înregistrat valoarea de 56,9 (cu un punct mai mică decât valoarea înregistrată în luna anterioară).

Așadar, încrederea analiștilor financiari în economia românească a urcat la maxi­mul ultimelor 16 luni pe fondul așteptărilor pozitive din economie.

Sunt o serie de semnale bune care oferă ceva motive de optimism. Potrivit datelor provizorii ale INS, PIB-ul a urcat cu 0,5% în trimestrul al doilea față de precedentele trei luni și cu 1,8% la semestru, creșteri mai mari față de primele estimări, care indicau un avans de 0,3%, respectiv 1,7%. Aceste date oferă perspective pentru o creștere anuală care să depășească 2%, ceea ce nu este rău pentru situația pe care o trăim.

Exporturile cresc în continuare și au atins în iulie valori record – 4,5 mld. euro într-o singură lună, – motorul principal fiind în iulie exportul de cereale, în vreme ce deficitul comercial s-a redus în primele șapte luni cu 2,2 mld. euro, la 3,1 mld. euro. În privința contului curent, el este pe excedent și analiștii cred că anul se va sfârși echilibrat.

Guvernul oferă asigurări FMI că va menține deficitul bugetar în limitele convenite, chiar dacă veniturile nu vor fi cele anticipate, lucru care începe să se observe în execuția bugetară. Ipoteza semnării unui nou acord cu FMI și Comisia Europeană poziționează relativ bine România pe piețele externe, costurile de împrumut ale statului rămânând în continuare mici, în jur de 5%, față de 7% la începutul anului.

Așadar, pe datele macro, lucrurile sunt cât de cât așezate și de aici și creșterea încre­de­rii analiștilor financiari în cadrul macro­eco­nomic. Dar, la nivel practic, inves­tițiile de 10 mld. euro anunțate de premierul Victor Ponta până la sfârșitul anului nu se văd deloc. Consumul stagnează, insolvențele continuă într-un ritm susținut. În primele opt luni ale anului au fost înregistrate 10.313 de dosare de insolvență, cu 7% mai puține decât în aceeași perioadă din 2012. Și, foarte important, investițiile statului (cheltuielile de capital) scad: – 10,4% în primele șase luni ale anului.

Indicatorul de încredere prezentat lunar de CFA România evaluează previziunile ana­liștilor financiari membri ai CFA Româ­nia cu privire la starea actuală a econo­miei și la perspectivele pentru urmă­toarele 12 luni. În august valoarea indica­torului a fost de 47,8.

Indicele este calculat pe baza a șase între­bări cu privire la condițiile curente refe­ritoare la mediul de afaceri și piața muncii și anticipații pe un an. Indicatorul din august are valoarea cea mai ridicată din ultimele 16 luni, el fiind influențat de îmbunătățirea uneia din componentele sale, indicatorul con­dițiilor curente, care a fost de 30 (cea mai mare valoare din acest an), în vreme ce in­di­catorul anticipațiilor a înregistrat 56,9 puncte – în cădere cu un punct față de iulie.

În privința altor răspunsuri date de analiștii financiari, aceștia anticipează în majoritate că la nivel global condițiile macro­economice nu se vor schimba în următoarele 12 luni. Cât despre România, 45% dintre repondenți cred că rata anuală a inflației va scădea (35% cred că nu vor fi modificări majore), 60% cred că leul se va deprecia în fața euro (doar 25% cred într-o apreciere), cursul mediu fiind văzut la 4,4535 peste șase luni și 4,4620 peste un an.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2013