“În 2024, am plătit la bugetul de stat echivalentul producției industriale a unor județe precum Olt sau Buzău. Dacă autoritățile ar reduce piața neagră cu doar 10%, ar avea bani pentru 8.000 de burse de merit pentru studenți!”

•   Industria băuturilor spirtoase a adus aproape un miliard de euro la PIB și a susținut peste 23.000 de locuri de muncă

•     În România, băuturile spirtoase sunt taxate de aproximativ 1,4 ori mai mult decât media europeană, ceea ce plasează țara noastră printre statele cu cel mai mare decalaj de impozitare din Europa — o situație care s-a agravat în ultimii ani.

•   Sistemul actual de taxare produce efecte negative: nivelul ridicat al taxării băuturilor spirtoase stimulează producția și vânzarea ilicită. Aproximativ 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne neimpozitat, ceea ce înseamnă pierderi anuale estimate la 45–65 de milioane de euro și riscuri suplimentare pentru sănătatea publică.

•  Industria cere un sistem fiscal armonizat, care să trateze toate băuturile în mod egal — pe baza conținutului de etanol, nu a metodei de producție. Această abordare este în linie cu poziția OMS privind impozitarea și ar putea fi mai eficientă în reducerea daunelor asociate consumului de alcool.

Un motor economic esențial

Potrivit Roland Berger, în 2024, industria băuturilor spirtoase a adus aproape un miliard de euro la PIB o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt și a susținut peste 23.000 de locuri de muncă în producție, agricultură, logistică și ospitalitate.  Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă provin din agricultură – dovadă că băuturile spirtoase nu înseamnă doar consum, ci și valoare adăugată pentru economia locală.

Doar veniturile din taxele directe colectate de la industria b[uturilor spirtoase ar putea finanța un an întreg de educație pentru 82.000 de elevi de liceu din România — cu 10% mai mult decât numărul total al liceenilor din București.

Berea domină consumul, spirtoasele domină taxarea

Consumul s-a menținut relativ stabil, cu mici variații: berea continuă să fie pe primul loc, reprezentând 46% din volumele de etanol consumate, vinul și-a crescut ușor ponderea la 32%, iar băuturile spirtoase rămân categoria cea mai mică, cu 22%. În cifre, în 2024, fiecare român a consumat aproximativ 8,8 litri de alcool pur: 4 litri proveniți din bere, 2,8 litri din vin și 1,9 litri din băuturi spirtoase.

Totuși, deși spirtoasele reprezintă doar una din 5 băuturi consumate, acciza aferentă lor generează aproape 2 din fiecare 3 lei colectați. În schimb, vinul — care acoperă aproape o treime din consumul total de alcool pur — aduce mai puțin de 1% din veniturile din accize. Berea, cu o cotă de 46% din consum, contribuie cu doar 38% la încasările din accize.

Din perspectivă economică, băuturile spirtoase creează cea mai mare valoare per unitate consumată: un litru de băuturi spirtoase generează de până la șase ori mai multă valoare decât berea sau vinul.

Taxele variază, dar etanolul rămâne același!

Toate băuturile alcoolice conțin același ingredient activ — etanolul — iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are același efect asupra organismului uman.

Însă taxele diferă, iar consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băuturi spirtoase decât pentru bere și de până la 64 de ori mai mult decât plătesc pentru vin.

Aceste discrepanțe transmit semnale înșelătoare, sugerând că unele băuturi ar fi „mai sigure”, deși riscurile pentru sănătate sunt echivalente.

Taxele inegale afectează în special consumatorii cu venituri reduse, deoarece majorările de taxe cresc în mod disproporționat prețul spirtoaselor accesibile. Creșterile accentuate pot determina orientarea către alternative netaxate sau ilicite, subminând atât încasările la buget, cât și sănătatea publică.

Eliminarea deficitului de taxare a băuturilor spirtoase ar putea aduce suplimentar 55 de milioane de euro și ar putea finanța 8.000 de burse pentru studenți

Potrivit cercetărilor Roland Berger, 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producția ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situație duce la pierderi semnificative de venituri – estimate la 45-65 de milioane de euro anual – dar subminează și sănătatea publică și creează concurență neloială pentru întreprinderile legitime.

Chiar și o creștere marginală de doar 10% a eficienței colectării pentru spirtoase ar putea genera între 5 și 7 milioane de euro suplimentar anual, în timp ce o colectare mai ambițioasă, de 25–30%, ar putea aduce între 10 și 20 de milioane de euro anual.  În contextul unor regimuri mai riguroase de control și conformare fiscală, atingerea unei rate de colectare de 80% pentru consumul de spirtoase netaxat în prezent ar putea genera între 35 și 55 de milioane de euro venituri suplimentare la buget, fără a produce efectele negative asociate majorării accizelor.

Pentru fiecare 10% din consumul netaxat de spirtoase introdus în sistemul fiscal, veniturile suplimentare din accize ar putea finanța anual burse de merit pentru până la 8.000 de elevi de gimnaziu.