Inegalitățile sociale vor fi cea mai mare provocare pentru viitorii lideri ai Uniunii Europene, iar pentru că puterea economică a Europei își va continua declinul, aceștia ar trebui să se concentreze pe un „nou model de creștere“ axat pe sănătatea societății și nu pe creșterea productivității, se arată într-un raport al Comisiei Europene.
Raportul, intitulat „Provocările sociale ale Europei: o analiză a trendurilor sociale globale până în 2030 și impactul acestora asupra UE“, încearcă să identifice problemele cu care se vor confrunta liderii europeni în următoarea perioadă legislativă, dintre anii 2014 și 2020, scrie EurActiv.
Analiza arată că Europa are nevoie de „un nou model de creștere“ pentru oprirea lungului declin al puterii sale economice. În loc să-și concentreze eforturile pe crearea de averi, statele europene ar trebui să dea prioritate sănătății societății. Raportul a fost întocmit de institutul de cercetare RAND Europe și se bazează pe ideile a 200 de experți. „Europa trebuie să se pregătească pentru un ritm de creștere economică slab sau foarte slab. Țări precum China și India vor depăși UE“, a explicat Stijn Hoorens, coordonatorul lucrării.
Aceasta înseamnă că standardele sociale și bunăstarea se vor reduce semnificativ. „Venitul mediu, dar și educația, serviciile de sănătate sau incluziunea socială nu vor străluci“, a afirmat Hoorens pentru EurActiv. Creșterea economică anemică va duce la amplificarea inegalităților sociale. În timp ce inegalitățile dintre state scad, vor crește cele din interiorul unei țări.
Măsurile de austeritate complexe, dintre care multe implică raționalizarea transferurilor sociale, au făcut ca impactul crizei resimțit de săraci să fie mai mare decât cel resimțit de bogați. De asemenea, de câștigurile rezultate din creșterea productivității au profitat mai ales angajații cu venituri mari.
Raportul a fost cerut de toate cele trei instituții europene, Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană, și de Serviciul European de Acțiune Externă.
„Sunt puține motive care să ne facă să credem că va exista convergență între statele membre ale UE“
De când Europa a fost cuprinsă de criza economică și financiară globală, atenția instituțiilor europene s-a concentrat pe lupta cu efectele imediate ale acesteia. Modificările negative pe care criza le produce în timp în societate sunt mai greu de combătut. Instituțiile s-au concentrat pe soluții care să consolideze solidaritatea dintre țări sau pe programe comune menite să rezolve problemele comune.
Însă, spune Hoorens, „la multe niveluri sunt puține motive care să ne facă să credem că va exista convergență între statele membre ale UE. În timp ce la nivel global statele converg, în societățile europene există o tendință contrară“.
După alegerile europene din mai va fi formată, probabil, o nouă Comisie Europeană care își va începe activitatea în noiembrie. Analiza a stabilit principiile după care ar trebui să se ghideze noul executiv european, printre acestea figurând investiții în cetățeni, inclusiv în protejarea celor mai vulnerabili, pregătirea unui nou model de creștere axat pe bunăstarea cetățenilor, în timp ce afacerilor le sunt oferite oportunități de a prospera, și adaptarea sectorului public și a instituțiilor guvernamentale la realitățile secolului XXI.
„Subliniem că trebuie să avem o perspectivă mai largă decât să privim creșterea doar de la nivelul producției. Provocările sociale merg dincolo de aceasta“, a mai spus Hoorens.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.12.2013