Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că inflația anuală ar putea să fie în decembrie mai mică decât ultima prognoză a BNR, inclusă în cel mai recent raport trimestrial asupra inflației.
În octombrie, rata anuală a inflației a ajuns la 3,55%, puțin peste minimul ultimilor 20 de ani înregistrat în septembrie (3,45%), menținându-se totuși în intervalul țintit de BNR (3% plus/minus un punct procentual). Prețurile de consum au crescut în luna octombrie cu 0,64% după patru luni consecutive de scăderi.
“A trata din nou problema inflației acum când datele din acest domeniu arată mult mai bine pare lipsă de inspirație mediatică. S-ar putea pune întrebarea de ce mai răscolim acest subiect. Există suficiente neclarități în plan conceptual, al înțelegerii esenței inflației, iar BNR trebuie să-și îndeplinească rolul. Nu vrem să vă transformăm în monetariști sau keynesiști”, a spus Isărescu la debutul unui seminar privind inflația.
BNR a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul anului de la 4,6% la 3,3% (plus/minus un punct procentual) și pentru anul viitor de la 3,5 la 3%. Ieri, guvernatorul a afirmat că “s-ar putea ca în decembrie rata anuală să fie chiar mai mică decât ultima noastră prognoză”.
Isărescu a amintit că nu se pierde absolut nicio ocazie să nu se dea o tentă negativă la orice știre legată de inflație, în special la televiziuni, dând ca exemplu prețul legumelor.
Totodată, el a amintit de prețurile administrate care în continuare se vor modifica.
Ce spun specialiștii
Cristian Popa, viceguvernator al BNR
-
Nu vrem țintirea inflației de dragul țintirii inflației, ci să ancorăm anticipațiile, să asigurăm stabilitatea prețurilor pentru a avea în România creștere economică sustenabilă;
-
Orice modificare a dobânzi trebuie atent cântărită. A avea o inflație în scădere nu este un argument substanțial pentru reducerea dobânzii în viitor;
-
Definițiile inflației sunt minuțios formulate. Trebuie să ținem seama de ele, nu cred că putem spune că una o elimină pe cealaltă;
-
Adevărata gestionare a cererii agregate se face printr-un mix de politici macroeconomice. Politica monetară este una dintre dimensiuni. Este esențial ca mixul să aibă o atitudine consecventă față de fazele ciclului economic;
-
Este foarte important ca armonizarea să fie cât mai profundă. În România diferențele sunt minore. Convergența economică duce la o continuă apropiere a IAPC față de IPC național.
Mihai Gheorghe, director, Institutul Național de Statistică
-
România mai are pași de parcurs spre targetul propus de criteriul de convergență pentru adoptarea euro, adică o inflație care să nu depășească cu 1,5 pp media celor mai performante state ale UE în domeniul stabilității prețurilor;
-
La nivel european va fi aplicat din ianuarie 2012 un nou regulament referitor la sistemul de ponderare (urmărește două aspecte: revizuirea și sursa de date);
-
Nu se mai acceptă ca statele membre să poată să păstreze un sistem de ponderare bazat pe cheltuieli făcute în urmă cu șapte ani. Ar trebui să se realizeze o revizuire anuală a ponderilor;
-
În februarie 2012 vom publica ponderile folosite pentru indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) și indicele prețurilor de consum;
-
În România, alimentele sunt de departe mai mari ca pondere în coșul de consum, ca și comunicațiile și energia, comparativ cu alte state membre. Este posibil ca odată implementat regulamentul să aibă loc o mutație a structurii și să observăm că diferențele se mai atenuează și că nu mai suntem atât de departe de zona euro; în ciuda discrepanțelor de structură care or să apară, inflația ca atare nu va avea de suferit.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank
-
Pe termen scurt rata inflației este afectată de șocuri temporare și/ sau șocuri situate în afara sferei de acțiune a politicii monetare;
-
Banca centrală nu trebuie să reacționeze direct la șocurile cu efect temporar asupra inflației, ci doar să limiteze efectele de runda a doua, manifestate prin anticipațiile inflaționiste;
-
Prețurile la legume, fructe și ouă sunt foarte volatile și au un impact puternic asupra ratei inflației pe termen scurt datorită ponderii ridicate în IPC. Nu este rațional ca banca centrală să răspundă fluctuațiilor ratei inflației generate de fluctuații ample în prețurile alimentelor foarte volatile care sunt reversibile;
-
Relația dintre rata dobânzii de politică monetară și inflația de bază este complexă, dar este de așteptat ca o creștere susținută a inflației de bază să fie însoțită de o creștere a ratei dobânzii de politică monetară, iar o scădere susținută a inflației să fie însoțită de o scădere a dobânzii;
-
Obiectivul fundamental al politicii monetare: creșteri moderate ale prețurilor sub, dar aproape de 2% – Banca Centrală Europeană;
-
Definirea stabilității prețurilor în termenii inflației de bază este atractivă din punct de vedere teoretic având în vedere că permite o delimitare mai precisă a responsabilității băncii centrale, dar este puțin fezabilă din punct de vedere practic generând probleme de credibilitate și transparență; inflația de bază (“core inflation”) este componenta ratei inflației care este persistentă sau generalizată (exclude modificarea prețurilor relative);
-
Măsurile inflației de bază utilizate de BNR (CORE1, CORE2 si CORE 2 ajustat) sunt construite prin excluderea din IPC a prețurilor a căror dinamică nu se află sub controlul politicii monetare (prețuri foarte volatile și administrate).
Wilhelm Salater, șef serviciu BNR
-
Rata anuală a inflației este foarte importantă, dar nu este singurul indicator relelvant pentru caracterizarea fenomenului inflaționist; mai există rata lunară, rata medie anuală, volatilitatea inflației, distribuția inflației pe subcomponente ale coșului de consum;
-
Se vorbește mult de prețuri atunci când cresc. Este o asimetrie a informațiilor. Se vorbește mai mult de evoluțiile spectaculoase și prea puțin de prețurile care cresc lent, ceea ce a influențat nivelul inflației perceput de consumatori, care s-a situat uneori peste cel efectiv;
-
Percepția populației față de rata inflației diferă de cifrele oficiale întrucât ponderile din coșul de consum reflectă structura cheltuielilor unui consumator reprezentativ. Consumatorii manifestă o sensibilitate ridicată la evoluția prețurilor bunurilor tranzacționate frecvent (cum ar fi alimentele);
-
Peste 50% dintre componentele IPC au înregistrat creșteri anuale sub 2,5% după dispiparea impactului majorării cotei TVA. Este o veste bună;
-
Contează și volatilitatea inflației. Volatilitatea inflației poate frâna creșterea economică, indiferent de nivelul inflației. Un nivel ridicat al inflației și un nivel ridicat al volatilității inflației creează o situație nefavorabilă; este de dorit ca atât nivelul inflației să fie scăzut, cât și nivelul volatilității;
-
Rata anuală a inflației este situată în proximitatea minimului inflației. Rata medie anuală se ajustează mult mai lent.