Vasili Kuznetsov, un pensionar sarac din Ucraina, nu se sfieste deloc sa-si faca publice parerile despre cresterea vertiginoasa a preturilor la alimente in timp ce isi face cumparaturile in piata Volodimirski din Kiev, scrie Financial Times. “Bazarul asta ar trebui demolat si cei responsabili pentru preturile de aici ar trebui sa infunde inchisorile”, a declarat batranul in varsta de 77 de ani in timp ce privea un galantar cu produse din carne. “Cum putem noi sa supravietuim si sa cumparam carne cand preturile s-au dublat in ultimul an pana la 10 dolari/ kilogram? Totul s-a scumpit, uleiul de gatit, facturile la electricitate si gaze. Nu-mi mai permit nici macar sa cumpar un kilogram de carne”, adauga batranul.
In timp ce inflatia reapare in diferite parti ale globului ca o problema serioasa, Ucraina este una dintre cele mai afectate tari.
La o cota anuala de 26%, cresterea preturilor din Ucraina a fost cea mai mare din Europa si printre cele mai mari din lume, excluzand tarile aflate in criza, cum este Zimbabwe.
Dintre tarile cu economii stabile, numai Venezuela, care are o inflatie de 29%, a avut parte de o rata de crestere a preturilor mai mare. In cazul statelor asiatice, Vietnamul ocupa primul loc, cu o rata a inflatiei de 11%.
Ucraina nu este un caz unic in Europa Centrala si de Est. Inflatia a atins cote alarmante in multe din tarile nou admise in cadrul Uniunii Europene, inclusiv in statele baltice (11%-17%) si in Bulgaria (14%). In Rusia, care are cea mai dezvoltata economie din zona, rata de crestere a preturilor este de 13%. Hans-Jorg Rudloff, presedintele Barclays Capital, a declarat in cadrul unei intalniri de afaceri din Rusia ca “inflatia este acum mai importanta decat alte probleme, cum ar fi incetinirea economiei la nivel global”.
Ca si alte tari cu o rata crescuta a inflatiei, Ucraina se confrunta cu o crestere semnificativa a preturilor la produse alimentare si energie. Ceea ce este foarte clar este ca situatia interna a tarii contribuie la cresterea inflatiei. Unele dintre tarile vecine cu Ucraina, desi se confrunta cu probleme similare, au reusit pana acum sa mentina o oarecare stabilitate a preturilor. De exemplu, in Polonia inflatia a atins doar 4,1% in martie.
Ucraina este, prin urmare, victima propriului succes, rata mare a inflatiei fiind un produs secundar al cresterii economice rapide, a carei medie a fost de 8% in fiecare an incepand cu 2000, in ciuda efectelor negative ale revolutiei portocalii. In plus, cresterea economica rapida a fost acompaniata de dezvoltarea pietei creditelor. Rezervele de lichiditati ale tarii au crescut cu o rata anuala de 50% incepand cu 2004, pe fondul cresterii investitiilor si a consumului casnic. Ucrainenii cheltuiesc acum sume tot mai mari pe produse din game variate, de la autoturisme pana la mobila de bucatarie.
Guvernele succesive ale tarii au fost nevoite sa aleaga intre a controla mai bine inflatia si a rezista sau nu presiunilor de majorare a cheltuielilor publice. Anul acesta, guvernul va elabora un buget de stat care include majorarea cu 43% a cheltuielilor sociale, cresterea pensiilor cu 37% si cu o majorare de 32% a salariului minim pe economie. In timp ce deficitul bugetar total a fost pastrat sub control datorita veniturilor tot mai mari din taxe si impozite, cantitatea de lichiditati din buzunarele cetatenilor a crescut tot mai mult.
Aceasta situatie este vazuta ca un efect al relatiei stranse dintre moneda nationala, grivna si dolarul american. Pentru a preveni aprecierea monedei nationale in raport cu dolarul aflat in declin, banca centrala din Ucraina a cumparat dolari si a vandut grivne, ceea ce a dus la cresterea inflatiei. Rezervele de valuta ale tarii au crescut de la 9,5 mld. dolari (6,08 mld. euro) in 2004 la 35 mld. dolari (22 mld. euro) anul acesta.
Ca in multe alte regiuni ale lumii, criza creditelor a afectat si dezvoltarea pietei creditelor din Ucraina. Cresterea economica pe 2008 este estimata la 5 – 5,5%, in scadere fata de anul precedent, iar inflatia va incetini si ea in a doua jumatate a anului. Cu toate acestea, inflatia la sfarsitul lui 2008 va fi in jurul valorii de 20%, cu mult peste tinta de 9,6% stabilita de guvern. Autoritatile au luat deja masuri in aceasta privinta, odata cu decizia bancii centrale de a reduce rata de discount de la 12% la 10%, precum si prin controlul mai strict asupra conditiilor de creditare si politicii monetare.
In acelasi timp, guvernul a decis reducerea deficitului bugetar de la 2% la 1,5% din PIB. Fondul Monetar International si-a exprimat dorinta de a reduce si mai mult aceste cote, dar avand in vedere apropierea alegerilor din 2009, politicenii ezita sa aplice presiuni mai mari asupra economiei. “Acest guvern a luat deja o serie de masuri si are experienta in rezolvarea acestui tip de probleme”, a declarat un reprezentant al guvernului de la Kiev.
“Inflatia ramane grija principala a tuturor”, a declarat Kamen Zahariev, seful Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare de la Kiev. Inflatia ii afecteaza mai ales pe cei saraci, care sunt si mai expusi la fluctuatiile preturilor si scumpirile alimentelor sau energiei electrice. Preturile la produsele alimentare au crescut mai repede decat preturile la alte produse, cu o rata anuala de 42% in anul incheiat in luna martie. In timp ce alte tari europene au parte de aceleasi efecte, impactul asupra Ucrainei este mai mare deoarece produsele alimentare reprezinta o mai mare parte din cosul zilnic decat in alte tari mai bogate.
Pana acum, ucrainenii se plang de preturile in crestere, dar nu sunt inca dispusi sa iasa in strada pentru acest lucru.
In orice caz, politicienii sunt deja ingrijorati. Recent guvernul a ridicat restrictiile cu privire la exporturile de cereale si carburanti, dar ar putea sa le reinstaureze in cazul in care tara se va confrunta cu o criza de materii prime. Autoritatile au avertizat retailerii si producatorii de bunuri alimentare sa isi mentina marjele la cote joase.
“Acest tip de politica antiinflationista nu functioneaza. Dar politicile antiinflationiste eficiente nu sunt deloc populare si sunt dificil de implementat, acum ca se apropie alegerile”, a declarat un membru al mediului de afaceri din Ucraina.
Inflatia ar putea scufunda economiile statelor emergente
Datorita anilor in care s-au bucurat de o crestere economica sustinuta, statele emergente au reusit sa suprime multi dintre “demonii ancestrali”. In prezent insa, unul dintre dusmanii economici din aceste tari, inflatia, a revenit la viata, scrie The Wall Street Journal.
Cresterile de preturi din aceste state reprezinta o mai mare provocare economica si politica chiar si decat efectele devastatoare provocate de criza financiara care a erupt din SUA, spun analistii si investitorii.
In incercarea de a stavili inflatia, bancile centrale din Brazilia si India au luat noi masuri pentru incetinirea ritmului de creditare. Banca nationala a Indiei a crescut proportia depozitelor pe care bancile trebuie sa le aiba in rezerve, in vreme ce institutia omoloaga din Brazilia a marit dobanda de referinta pentru prima oara in ultimii trei ani.
“Chiar daca avansul preturilor va incetini putin, inflatia ramane foarte mare, in multe dintre tarile aflate in curs de dezvoltare”, afirma Punita Kumar-Sinha, care administreaza active in valoare de 2 miliarde de dolari (1,25 mld. euro) intr-un fond mutual axat pe India, pentru Blackstone Group. “Preocuparea o reprezinta inflatia, iar in mediile cu inflatie ridicata, pietele de capital nu o duc foarte bine de regula”, apreciaza Kumar-Sinha.
Inflatia reprezinta o provocare particulara pentru economiile statelor aflate in proces de dezvoltare deoarece o mare parte din populatia acestor tari este foarte sensibila la variatiile de pret. Modificarile costurilor alimentelor sunt, in unele cazuri, capabile sa dinamiteze mediul politic.
Cresterea dobanzilor si actiunile guvernelor de a frana cresterea economica tinde sa aiba un efect negativ asupra cotatiei actiunilor. Inflatia dauneaza preturilor actiunilor deoarece determina o crestere a costurilor de acces pentru companii si pune presiune pe marjele de profit.
“Preturile alimentelor reprezinta doar varful aisbergului”, este de parere Ifzal Ali, economist-sef la banca asiatica pentru dezvoltare. “Vremurile de crestere economica si cu un nivel redus al inflatiei, pe care le-am luat de bune, au apus”, spune Ali.