Adio scăderi ale dobânzii BNR până la sfârșitul anului, dobânzile la lei vor crește, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor, iar leul va continua să se întărească în raport cu euro pentru că banca centrală va încerca să tempereze prețurile mărfurilor din import – sunt principalele efecte anticipate de analiști după surpriza negativă produsă de inflația din februarie, când rata anuală a sărit brusc de la 6,9% la 7,6%.

Chiar dacă era vizibilă atât pe bonurile emise în supermarketuri, cât și la tarabele din piață, scumpirea alimentelor cu 1,8% lună la lună calculată de Statistică a reprezentat o mare surpriză și pentru analiști, și pentru BNR. Prețul cartofilor a sărit cu peste 10% în februarie, făina s-a scumpit cu 2%, uleiul cu 2,7%, iar pâinea cu 2,3%, în timp ce prețul laptelui a urcat cu 2,4%.

Potrivit calculelor ZF pe baza prețurilor culese de la rafturile din hipermarketuri, făina, zahărul, uleiul și cartofii s-au scumpit cu peste 30% în perioada iulie 2010 – februarie 2011.

Producătorii de alimente au avertizat din toamna anului trecut că vine un val de scumpiri determinate în principal de majorarea prețurilor materiilor prime, însă guvernatorul BNR Mugur Isărescu îi cataloga drept “trăncănitori” și acuza presa că le reproduce punctele de vedere.

“Disciplinați-vă, vă rog, selectați mai bine mesajele, dacă vreți să vă spun mai clar, că nu orice trăncănitor din țara aceasta are dreptul să se ducă la televizor și să-și promoveze interesul. Că asta faceți. Se duce producătorul de carne de pui și își promovează interesul. (…) De dimineața până seara se vorbește despre creșteri de prețuri.” La vremea respectivă șeful BNR spunea că nu înțelege prețurile la benzină, nici la lapte, iar despre carnea de pui invoca “un război întreg la televizor”. Pe 7 februarie, la raportul trimestrial asupra inflației, guvernatorul anticipa că după scăderea inflației anuale sub 7% în ianuarie “urmează câteva luni de stagnare”. Miercuri, 9 martie, cu o zi înaintea publicării cifrei oficiale, a declarat că inflația se va menține la 7,2 – 7,5% până în vara acestui an.

Chiar și inflația de bază, din care sunt excluse prețurile la tutun, combustibili, legume-fructe și ouă și prețurile administrate, și asupra căreia BNR spune că poate acționa direct, a urcat în februarie de la 4,3% la 4,6%.

Și Asociația Analiștilor Financiar-Bancari, care reunește circa 70 de membri din industria de profil, era re­­lativ optimistă și estima o inflație lunară de 0,5% în februarie, respectiv o rată anuală de 7,3%.

Numai BCR a indicat o creștere lunară a prețurilor cu 0,7%, foarte aproape de cifra oficială de 0,77%. Cea mai mare bancă de pe piață își menține “deocamdată” previziunea legată de scăderea dobânzii BNR până la 5,75% la sfârșitul anului, bazându-se pe faptul că până acum nu a apărut niciun semn de revenire a cererii, dar nu crede în estimarea lui Isărescu privind scăderea inflației la sub 4% în decembrie. BCR precizează că există riscuri ca prognozele sale să nu se îndeplinească din cauza creșterii prețurilor internaționale ale petrolului și ale alimentelor, dar și a unui posibil an agricol slab.

De altfel, analiștii Erste se așteaptă ca pre­țul petrolului să urce la 150 $/baril, o inver­sare de trend fiind posibilă în a doua jumătate a anului. Și ING Londra vede barilul la 145 $ în trimestrul al doilea, ceea ce va avea impact inclusiv asupra reluării creșterii economice.