Istoria informației*) începe într-un timp profund diferit de al nostru, când fiecare gând și fiecare rostire se risipesc de îndată ce se nasc. De la invenția scrierii și alfabetelor până la mult timp neînțelesele tobe vorbitoare din Africa, Gleick analizează istoria tehnologiilor informației care au schimbat însăși natura conștiinței umane. De asemenea, el creionează portretele unor figuri cheie ce au contribuit la dezvoltarea inexorabilă a înțelegerii noastre moderne a informației: Charles Babbage, bizarul inventator al primului mare computer mecanic; Ada Byron, sclipitoarea și damnata fiică a poetului cu același nume; figuri precum Samuel Morse și Alan Turing; și Claude Shannon, creatorul teoriei informației însăși.
Acum trăim cu toții în era informației. Cetățenii acestei lumi devin vrând-nevrând experți: fanatici ai biților, absorbiți într-un potop de semne și semnale, știri și imagini, bloguri și tweeturi.O cronică și o meditație revelatoare, care ne arată cum informația a devenit calitatea definitorie a erei moderne – sângele, combustibilul, principiul vital al lumii noastre.
“Vedem acum – scrie autorul în prologul său – că informația este ceea ce pune lumea noastră în mișcare: sângele și combustibilul, principiul vital. Ea abundă în științe, de sus până jos, transformând fiecare ramură a cunoașterii. Teoria infromației a început ca o punte dinspre matematică spre inginieria electrică și de la aceasta către calculul automat. Ceea ce vorbitorii de limbă engleză numesc computer science le este cunsocut europenilor drept informatique, informatica și Informatik. Acum chiar și biologia a devenit o știință a informației, o chestiune de mesaje, instrucțiuni și coduri. Genele încapsulează informație și fac posibile procedee de copiere și de ștergere a ei. Viața se răspândește prin conectare de rețele. Corpul însuși este un procesator de informație. Memoria rezidă nu numai în creier, ci în fiecare celulă. Nu-i de mirare că genetica a înflorit odată cu teoria informației.”
“Înzestrat cu o abilitate extraordinară de a sintetiza informații și de a ne spune istorii fermecătoare, Gleick ne poartă într-o călătorie fascinantă de la un mod de a comunica la altul.” – Publishers Weekly
“James Gleick este unul dintre cei mai bine documentați istorici ai științei moderne… Informația este o carte pentru toți cei care sunt interesați de rolul crucial pe care informația îl joacã în societatea noastrã.” – American Scientist
“Gleick reușește un lucru uimitor, să translateze un subiect pe care mulți dintre noi îl consideră periferic într-un element central al existenței umane.” – Time
“O carte fascinantă, un efort intelectual remarcabil.” – Washington Post
“Niciun alt autor nu este mai bine înzestrat decât Gleick pentru un asemenea tur de forță.” – Wall Street Journal
James Gleick este scriitor, reporter, eseist și istoric al științei și tehnologiei moderne. Prima lui carte, “Chaos”, finalistă National Book Award, a fost tradusă în douăzeci și cinci de limbi. Biografiile sale, bestsellerurile “Genius: The Life and Science of Richard Feynman”și “Isaac Newton” (Publica, 2011), s-au situat pe lista scurtă a candidaților la Premiul Pulitzer și sunt traduse în peste treizeci de limbi.
*) James Gleick – Informația. O istorie, o teorie, o revărsare. Editura Publica. Traducere din engleză de Dan Crăciun
-
James Gleick este autor, reporter, eseist și istoric al științei și tehnologiei moderne. Prima lui carte, Chaos, finalistă National Book Award, a fost tradusă în douăzeci și cinci de limbi. Biografiile sale, bestsellerurile Genius: The Life and Science of Richard Feynman și Isaac Newton (Publica, 2011), s-au situat pe lista scurtă a candidaților la Premiul Pulitzer și sunt traduse în peste treizeci de limbi.