Încercând să micșoreze cheltuielile, primăria a luat măsuri pe mai multe paliere: a redus programul bibliotecii locale și a renunțat la mașinile speciale pentru curățat strada, lucră­torii de la salubritate fiind nevoiți să revină la munca manuală. Mai mult, în loc să repare acoperișul clădirii primăriei, edilii au hotărât izolarea trotuarului pentru ca trecătorii să nu fie răniți de bucățile desprinse de tencuială, scrie The Wall Street Journal.

Salariile angajaților sunt în pericol
În Spania, mai toate primăriile se află în imposibilitate de a-și plăti angajații, fiind nevoite să revizuiască bugetele, să taie din servicii și să mai achite din datorii. Cele 8.000 de municipalități datorează com­paniilor aproximativ 13 miliarde de euro (18 miliarde de dolari), ceea ce reprezintă mai mult de o treime din datoria lor totală de 36 de miliarde de euro, potrivit băncii centrale a Spaniei.
Analiștii economici spun că această situație apasă greu pe umerii economiei Spaniei. Banca elvețiană UBS previzionează că Spania va reintra în recesiune în al 3-lea trimestru, în primul și al doilea trimestru al anului viitor urmând o creștere eco­nomică timidă, din cauza mă­su­rilor fiscale dras­tice luate la nivelul orașelor, al comu­nităților autonome regionale și al guvernului federal.
Pe termen lung, există temerea că autoritățile locale vor fi nevoite să facă apel la ajutor financiar, fapt care ar afecta credibilitatea Spaniei în ceea ce privește capacitatea de a-și achita datoriile externe, este de părere Giada Giani, economist la Citigroup, Londra. “Criza datoriilor suverane nu s-a încheiat. Orice veste proastă este amplificată”, a mai spus el.
Starea orașului Brunete arată cât de puține opțiuni mai are Spania pentru a ieși din criză, în condițiile în care a depus deja eforturi pentru a-și pune ordine în sectorul fiscal prin recapitalizarea caselor de economii și schimbarea din temelii a legislației muncii. Peste toate acestea, primul-ministru José Luís Rodríguez Zapa­tero taie bugetul țării pentru a nu cădea în dizgrația Uniunii Europene și a creditorilor externi.

Madridul este prins între ciocan și nicovală
Pe de o parte, decizia guvernului de a mări sumele din buget îndreptate către municipalități riscă să pună în umbră măsurile de austeritate în ochii investi­torilor. Pe de altă parte, o reducere a cheltuielilor municipalităților ar afecta grav companiile locale, acest lucru reflectându-se în economie. Multe din facturile neachitate ale orașelor pun în dificultate mari companii, precum Actividades de Cons­truccion y Contratas, Sacyr-vallehermoso și Ferrovial, ale căror creanțe îndreptate împotriva autorităților locale se ridică la 3,4 miliarde de euro, din care aproape un miliard de euro are o vechime de mai bine de un an. Aceste companii se plâng că în cazul în care nu își vor recupera datoriile, nu vor mai putea asigura serviciile de curățenie a străzilor și parcurilor, fiind în imposibilitate de a plăti salariile celor aproximativ 100.000 de angajați.
“Am folosit pro­priul capital pentru a asigura astfel de servicii”, a declarat Francisco Jardon, purtător de cuvânt al Asociației Firmelor de Curățenie Publică (ASELIP), “dar chiar și propriile noastre resurse financiare sunt pe sfârșite”.

În ceea ce privește finanțarea unor servicii locale, există un conflict latent între autoritățile centrale și cele locale. Auto­ritățile din orașe susțin că ani la rând au plătit din bugetul propriu pentru servicii care trebuia achitate în întregime de autoritățile guvernamentale. Conform Federației Spaniole a Municipalităților și Provinciilor, orașele plătesc mai mult de 7 miliarde de euro pentru domenii care ar trebui, potrivit legii, să fie finanțate de la nivel central – de exemplu, serviciile de urgență și școlile de asistente.
În general, orașele și-au mărit bugetele din taxele pe noile locuințe construite în timpul boom-ului imobiliar; astfel, în orașul Brunete s-a construit o bibliotecă nouă, o sală de gimnastică și o piscină acoperită și s-a decis alcătuirea propriei echipe care să răspundă la situații de urgență. De asemenea, autoritățile locale ale orașului Brunete obișnuiau să plătească anual între 50.000 și 60.000 de euro pentru sărbători de vară cu muzică live și coride pe străzi. Criticii, însă, au atras atenția asupra risipei de bani. “Este scandalos să declare că nu își pot plăti facturile pentru utilități, în timp ce ei nu renunță la petreceri”, a spus purtătorul de cuvânt al ASELIP despre edili.

Primarul orașului Brunete, Felix Gavilanes, îl contrazice: biblioteca este deschisă doar șase ore pe zi în loc de zece, serviciile de curățenie a parcurilor nu mai sunt externa­lizate către firme private, spațiile verzi fiind în prezent curățate o dată la trei zile (față de o dată pe zi în trecut), de către angajați ai primăriei, iar săr­batoarea anuală a coridei pe străzi a fost suspendată pen­tru următorii doi ani. Chiar și cu aceste măsuri, situația achi­tării facturilor res­tante ale primăriei nu s-a îmbunătățit consi­derabil, a declarat primarul în vârstă de 61 de ani.
“Avem probleme și în privința plății salariilor către proprii noștri angajați”, a mai spus el.

La începutul acestui an, guvernul a promis că va acorda orașelor o linie de creditare în valoare de 3 miliarde de euro pentru a-și plăti furnizorii serviciilor de salubritate care amenințau cu întreruperea colaborării, însă banii nu au mai venit. Juan Bravo, vicepreședintele comisiei financiare a Federației Municipalităților și Pro­vinciilor din Spania, a atras atenția asupra nevoii urgente de bani pentru achitarea datoriilor către firmele de colectare a gunoiului, în caz contrar existând pericolul unei crize a “ordinii publice”.