Ultimele două apariții din de-acum faimoasa colecție a Editurii Humanitas fiction Raftul Denisei – coordonată cu dibăcie de Denisa Comănescu – merită atenție aparte atât prin numele autorilor, scriitori cu anume faimă, chiar premiați, deschizători de drumuri noi și imitați, cât și prin subiecte și cu deosebire un fel de obsesie pentru sex. Firește, acțiunea se desfășoară în așa fel și personajele acționeză într-un mod care justifică o asemenea insistență – într-una dintre cărți e descris un mediu suburban, dominat de droguri și beții și în care aberațiile sexuale sunt la ele acasă, iar în celălalt, dimpotrivă, dar eroul, un medic psihiatru, e nevoit să asculte obsesiile pacienților, copleșitor sexuale, și ajunge să se molipsească. Ambele romane, bine scrise de altfel, dar gusturile nu se discută, aparțin unui curent care pare să domine la ora actuală în Apus. Și nu numai.
Hubert Selby Jr. – “Ultima ieșire spre Brooklyn”. Traducere de
Adrian Buz.
Hubert Selby Jr. (1928-2004) este unul dintre scriitorii-fetiș ai
Americii. A avut o viață agitată, la 15 ani a renunțat la studii și
s-a angajat în marina comercială americană, particpând la al doilea
război mondial, A făcut turbeculoză, a suferit câteva operații și a
rămas fără un plămân și 11 coaste. A început să scrie când a
devenit dependent de morfină. În 1961 i s-a intentant primul proces
pentru obscenitate, după publicarea nuvelei “Tralala”, care a
devenit în 1964 un capitol din romanul de debut, cel de față, roman
acuzat de obscenitate în Marea Britanie și interzis în Italia. A
scris foarte mult, a câștigat din scenarii de film și
televiziune.
“Acest roman va exploda ca un proiectil diabolic și va fi citit cu
înfrigurare și peste o sută de ani”, scria Allen Ginsberg despre
prima carte a lui Hubert Selby Jr. La peste patru decenii de la
publicare, “Ultima ieșire spre Brooklyn” confirmă spusele poetului
american. Suscitând reacții extreme încă de la apariție, de la
contestări furibunde la venerație pură și necondiționată, “Ultima
ieșire…” aduce pentru prima oară la lumină universul
dezmoșteniților Americii, o lume trezită din Marele Vis American la
realitatea crudă și fără speranță. Din ea fac parte Tralala,
prostituata care își ratează unica șansă la fericire, Harry,
muncitorul ce descoperă în timpul unei greve adevăruri de
neconceput despre sine, Georgette, travestitul condamnat la iubiri
sordide, Vinnie, bătăușul fără scrupule pentru care suferința
celorlalți este singurul divertisment. O carte populată de efigiile
unei umanități pentru care alcoolul, drogurile și violența sunt
singurele soluții și perspective. Criticii au spus că acest roman
reprezintă, alături de romanele lui Burroughs și Kerouac, actul de
naștere al unei noi literaturi.
Hanif Kureishi – “Am ceva să-ți spun”. Traducere din engleză și note de Ariadna Grădinaru. O carte în care, în jurul eroului, un medic psihiatru, roiesc zeci de personaje, cele mai multe obsedate sau dezechilibrate, și care ajung să-l influențeze și pe cel cărora li se confesează. O lume britanică și londoneză la polul opus morgăi romanelor elisabetane, care, chiar dacă nu e adevărată întru totul, are o doză copleșitoare de realitate. Scriitorul este un britanic cu origini pakistaneze, foarte cunoscut și premiat pentru scenariile sale. Eroul este un bărbat care îmbătrânește, care știe să rezolve problemele pacienților, dar nu are niciun talent să-și pună ordine în propria viață.