Din ce în ce mai mulți specialiști din domeniul energetic aleg să părăsească țara în căutarea unor salarii mai mari, dar și din cauza faptului că în ultimii 20 de ani investițiile noi din acest sector strategic, în care ei ar fi putut să fie implicați, se pot număra pe degetele de la o mână.
În Strategia Energetică a României scrie negru pe alb că sectorul energetic având durata de viață depășită, 31% dintre hidrocentrale trebuie să fie înlocuite, iar 60% din rețelele de distribuție a energiei sau de transport al gazelor naturale sunt “expirate”.În locul unităților care funcționează de zeci de ani, în care au fost formate generații de specialiști, nu a fost pus nimic nou în funcțiune.
Energia nucleară este și ea un astfel de exemplu. Deși ambele reactoare de la Cernavodă au intrat în operare după 1989, la amândouă lucrările erau avansate încă înainte de Revoluție. Astfel, incertitudinile legate de realizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă îi împing pe oamenii din industrie în piețe precum Marea Britanie unde lucrurile se mișcă mai repede.
Examenul reactoarelor 2 și 4
“Atragerea investitorilor în reactoarele 3 și 4 va fi un examen mai greu decât punerea în funcțiune a unităților 1 și 2 de la Cernavodă. Am pierdut deja experiența punerii în funcțiune a unor unități noi. Aveam 5.000 de specialiști în domeniul nuclear. Dacă nu ne mișcăm mai repede cu proiectul unităților 3 și 4, riscăm să-i pierdem și pe oamenii pe care-i mai avem”, a spus Tudor Șerban, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, actual consilier personal al lui Ion Ariton.
Construcția celui mai ambițios proiect energetic al României, în valoare de 4 miliarde de euro, ar fi trebuit să înceapă în toamna anului trecut, dar după ce patru din cei șase investitori interesați au plecat din proiect, statul încearcă acum să găsească înlocuitori pentru că singur nu poate realiza această investiție.
Deși evenimentele întâmplate la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia au aruncat o umbră asupră fenomenului de “renaștere a energiei nucleare”, decizia Germaniei de a renunța complet la acest tip de energie până în 2022 fiind cel mai important semnal tras în acest sens, alte 13 state europene au spus că-și vor duce mai departe planurile.
Marea Britanie, fan energie nucleară
“La noi asistăm în acest moment la o renaștere a energiei nucleare pentru că obiectivul asumat vizează o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 50% până în 2025 și de 80% până în 2050. Avem proiecte pentru 8 centrale noi. Nu este o alegere între energia verde și energia nucleară, ci o soluție prin care le vom combina pe amândouă. Marea Britanie va fi în avangarda renașterii nucleare în Europa”, a spus Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la București.
Anglia devine astfel una dintre destinațiile în care specialiștii români aleg să plece, dincolo de provocarea profesională, un factor important pentru fundamentarea acestei decizii fiind și salariile mai mari.
“Lumea se mișcă, iar noi trebuie să ținem pasul cu ea. Oamenii aleg să se ducă să lucreze pe alte amplasamente. De exemplu, GDF Suez (grup franco-belgian) și Iberdrola (Spania) au decis să se implice în proiecte nucleare în Marea Britanie după ce au renunțat la proiectul din România. În plus, în străinătate un specialist câștigă circa 5.000 de euro pe lună, ceea ce este de cinci ori mai mult față de salariul din România”, spune la rândul său Ionel Bucur, directorul general al centralei nucleare de la Cernavodă.
Potrivit Mediafax, Nuclearelectrica are aproximativ 2.200 de angajați, iar salariul mediu lunar pe angajat în acest an este de 7.658 lei (1.767 euro).
Speranța vine din Asia
Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a reușit să atragă inițial cele mai mari grupuri energetice europene. CEZ (Cehia), Enel (Italia), RWE (Germania), GDF Suez, Iberdrola și ArcelorMittal România intrând altăuri de Nuclearelectrica în acționariatul EnergoNuclear, compania de proiect pentru cele două reactoare noi. CEZ s-a retras însă din proiect la sfârșitul anului trecut, fiind urmat la scurt timp de RWE, GDF Suez și Iberdrola. Pentru ca proiectul să poată continua, Nuclearelectrica a fost practic obligată să le cumpere participațiile ajungând acum la o deținere de 85%, procent peste posibilitățile de finanțare ale statului. Pusă într-o astfel de poziție, Nuclearelectrica a luat de la capăt procesul de căutare a investitorilor, cele mai dornice până acum fiind companiile asiatice. La începutul lunii trecute, o companie din Coreea de Sud, BKB, lider al Consorțiului Korea Nuclear, a trimis o scrisoare de intenție către Ministerul Economiei, proprietarul Nuclearelectrica, prin care își anunța dorința de a cumpăra acțiuni din EnergoNuclear, compania de proiect care realizează reactoarele 3 și 4.
“Coreeni au zis că vor să ia cât pot”, a mai spus Bucur.
În afară de investitori din Coreea, și companii din China s-au arătat interesate de acest proiect, precum și de alte investiții în domeniul energetic așa cum este hidrocentrala de un miliard de euro de la Tarnița – Lăpuștești.