Economia romaneasca ramane in buna masura nerestructurata, iar intarzierea reformelor se vede in inflatia inca de doua cifre, in arierate si, nu in ultimul rand, intr-un grad de risc important pe care il ridica viteza din ce in ce mai mare de crestere a creditarii. Si aceasta chiar daca Romania tocmai a finalizat un acord stand-by de doi ani cu FMI.
Asa cum constata un studiu recent publicat de banca centrala, intarzierile inregistrate in restructurarea sectorului real impiedica o mare parte din firme sa raspunda criteriilor solicitate de banci la acordarea de imprumuturi, ponderea mare a societatilor inca ineficiente afectand gradul de siguranta al activitatii de creditare. Banca centrala acuza “cosmetizarile” realizate ca urmare a anularii/ reesalonarii datoriilor intreprinderilor de stat, fara a tine seama de principii obiective privind competitivitatea.
Studiul cuprinde principalele produse si servicii bancare pentru care nivelurile de dezvoltare sunt considerate “net inferioare” in raport cu cele ale pietei potentiale.
Gradul de intermediere financiara din Romania este in continuare foarte scazut, inregistrand cresteri mai importante de-abia in ultimii doi ani. La sfarsitul anului trecut se ridica la numai 11,9% din produsul intern brut.
Analiza BNR arata ca exista o diferenta considerabila intre nevoia de finantare si creditele acordate in domeniul investitiilor, al constructiei de locuinte, agricultura, administratie publica locala, intreprinderi mici si mijlocii. De asemenea, un segment care se afla la un stadiu de dezvoltare mult sub necesar il reprezinta instrumentele financiare derivate.
Accelerarea cresterii creditului intr-o economie incomplet restructurata, mai ales de la inceputul lui 2003, poate crea probleme atat timp cat Romania nu a reusit inca sa duca inflatia suficient de jos, iar exporturile nu pot tine pasul cu importuri finantate in buna parte din credite.
In plus, la o crestere foarte rapida a creditului neguvernamental, probabilitatea erorilor pe care le pot face bancile comerciale in acordarea de credite este mai mare. Acest risc a facut banca centrala sa avertizeze bancile sa fie atente atunci cand dau credite, pentru ca economia nu este complet restructurata. In aceste conditii, regulile prudentiale se cer respectate cu strictete si in totalitate.
Potrivit studiului BNR, activitatea de finantare este ingreunata de existenta unui cadru legal “inconsecvent si incomplet”, precum si a unor proceduri greoaie si costisitoare de recuperare a creantelor prin executare silita.
In opinia autorilor, actualele conditii de afaceri viciaza parteneriatul banca -client. Institutiile de credit au de infruntat lipsa de transparenta privind situatia patrimoniala, unele firme avand posibilitatea sa “corecteze” datele financiare.
“In acest context, trebuie mentionate si ëcosmetizarileû realizate ca urmare a anularii/ reesalonarii datoriilor intreprinderilor de stat, fara a tine seama de principii obiective privind competitivitatea”, se arata in materialul BNR.
Totodata, studiul aminteste printre factorii de franare a activitatii de creditare nivelul redus de instruire economica al consumatorilor, precum si pregatirea profesionala inca deficitara, in medie, a personalului din banci.
Analiza a relevat faptul ca pe ansamblul sistemului bancar, in ceea ce priveste eficienta activitatii, sant necesare eforturi suplimentare din partea institutiilor de credit pentru a fi in masura sa faca fata nivelului de competitivitate din Uniunea Europeana.
Gradul de intermediere bancara din Romania, exprimat ca active bncare in raport cu Produsului Intern Brut, a reprezentat la sfarsitul anului trecut doar jumatate din nivelul inregistrat in Polonia si un sfert din cele raportat de Cehia. Productivitatea sistemului bancar romanesc este de trei ori mai mica decat in Polonia si de sase ori sub cea inregistrata de bancile din Cehia.
“Este important de precizat faptul ca, in conditiile eforturilor tuturor factorilor de decizie pentru crearea unei economii de piata functionale, evolutia produselor analizate va depinde exclusiv de dorinta operatorilor de a dezvolta aceste piete”, se mai spune in studiul BNR.
Autorii acestuia precizeaza ca scopul studiului nu este de a stabili masuri administrative pentru impulsionarea dezvoltarii pietelor, ci doar de a identifica posibile masuri pentru indepartarea barierelor care stanjenesc evolutia acestor piete.
Lipsa istoricului financiar lasa firmele fara credite
Bancile romanesti sunt inca reticente in a acorda credite intreprinderilor mici si mijlocii nou infiintate, desi multe dintre programele de finantare includ si aceasta categorie de beneficiari, potrivit studiului realizat de BNR.
Un prim motiv este ca o mare parte din IMM-uri nu au un istoric financiar mai mare de doi-trei ani, care sa reprezinte o baza de credibilitatea in fata bancilor, atunci cand se pune problema acordarii de credite
“In prezent se constata inexistenta in portofoliul bancilor din Romania a creditelor acordate firmelor mici si mijlocii nou infiintate sau care nu au inceput activitatea propriu-zisa, dar au in vedere inceperea unei investitii, desi criteriile de eligibilitate prevazute de unele dintre programele de finantare din fonduri externe nu exclud aceasta categorie de beneficiari”, se arata in studiul BNR.
Autorii studiului propun ca solutie pentru rezolvarea acestei probleme subventionarea dobanzilor fie de catre Guvern, fie prin folosirea unor fonduri externe, dand ca exemple liniiile de finantare dedicate oferite de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare – BERD, de banca germana KfW si prin programul PHARE al Uniunii Europene.
“Referitor la subventiile guvernamentale, desi in general este preferabila evitarea acestei forme de sustinere, pentru a nu distorsiona competitia pe piata creditului, ele ar putea fi folosite, totusi, pentru categorii de beneficiari foarte strict delimitate, precum firmele mici si mijlocii nou infiintate”, precizeaza BNR.
Ponderea imprumuturilor de care a beneficiat intregul sector al firmelor mici si mijlocii in 2002 in totalul creditelor contractate de intreprinderile active a scazut de la 43,5% in 2001 la 36,5% in 2002.
BNR remarca, de asemenea, ca nu toate bancile includ in portofoliul lor de creditare acest sector.
“In ciuda contributiei importante a sectorului firmelor mici si mijlocii la formarea PIB, potentialul economic al acestuia nu este inca perceput de catre banci ca un potential real in care trebuie investit si din care rezulta profit”, potrivit sursei citate.
La existenta acestei situatii au contribuit plasamentul fondurilor detinute de banci in cadrul retail banking, o cunoastere insuficienta a ofertelor de finantare, reteaua teritoriala prea putin dezvoltata a bancilor si dificultatile inregistrate la prezentarea garantiilor.
“Realizarea unor proiectii realiste cu privire la evolutia creditului pentru intreprinderile mici si mijlocii este dificila”, apreciaza BNR.
De asemenea, este dificil de evaluat masura in care programele de creditare derulate din surse asigurate de finantatori externi vor atinge obiectivele pentru care au fost create, o situatie similara inregistrandu-se si in cazul aprecierii duratei unor astfel de programe si a sumelor alocate pe termen mediu.
“O previziune a cererii de credite pentru firmele mici si mijlocii este dificil de realizat, in conditiile in care evolutia de ansamblu a sectorului firmelor mici si mijlocii este greu predictibila, date fiind numeroasele variabile care o influenteaza”, mai arata studiul.
Creditul guvernamental a scazut dramatic in ultimii ani, atenuand dinamica generala a creditului in Romania, sustinuta doar de viteza tot mai mare de crestere a creditului pentru companii si persoane fizice.
Potrivit studiului BNR, gradul redus de credibilitate financiara al administratiei publice locale reprezinta principalul factor care impiedica bancile sa le acorde un numar mai mare de credite.
Creditele acordate administratiei publice locale, in lei si valuta, au scazut pe parcursul anului trecut cu aproximativ 100 miliarde lei, cifrandu-se la 679,38 miliarde lei, comparativ 780,33 miliarde lei in 2001.
Potrivit analizei, efectuata in baza datelor furnizate de patru banci, principalele cauze ale acestei situatii sant managementul financiar necorespunzator al autoritatilor locale, instabilitatea si lipsa de predictibilitate a veniturilor alocate de la bugetul de stat si sistemul de raportari financiare greoi in vederea realizarii analizelor de credit.
Printre alti factori prezentati se numara si lipsa unui cadru legislativ corespunzator si imposibilitatea multor unitati administrative de a genera veniturii proprii sau de a se angaja in invesitii pe termen lung si mediu, din cauza fluctuatiei bugetului de la an la an.
Principala sursa de finantare descoperita de administratiile locale o reprezinta obligatiunile municipale, la care anumite banci s-au grabit sa subscrie, castigand insa in acelasi timp din comisioanele de administrare a emisiunilor.
Conform analizei BNR, pentru majorarea volumului creditelor acordate unitatilor administrative se impune o majorare a investitiilor pentru refacerea infrastructurii locale, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, participarea sectorului public la proiecte de investitii sustinute din fonduri comunitare si o crestere semnificativa a emisiunii de obligatiuni municipale ca sursa alternativa de finantare.
In perspectiva dezvoltarii pietei de creditare a adminitratiei publice locale, autorii studiului dau ca exemplu initiativa guvernului ceh, care a creat un intermediar financiar, denumit MUFIS, al carui rol a fost de a colecta fonduri externe si de a le aloca municipalitatilor prin intermediul unor banci comerciale selectate.
Sidex pe profit: in fond, “doar” restructurare
Sidex Galati a fost pana in 2002 exemplul evident pentru cei care voiau sa arate ce efecte au intarzierea privatizarii, firmele “capusa” si supradimensionarea personalului asupra unei companii.
In fond, putine societati din Romania reuseau in 2001 “performanta” de a inregistra pierderi de 462 milioane de dolari.
Profitul brut de 97,8 milioane de dolari obtinut de Ispat Sidex in primele sase luni ale acestui an a fost, asadar, una din cele mai suprinzatoare performante financiare inregistrate de o companie romaneasca in 2003. Mai putin pentru managerii indieni ai LNM Holdings (al doilea producator mondial de otel si proprietarul Sidex din noiembrie 2001), care anuntau ca tinta obtinerea de profit in 2003 inca din momentul preluarii companiei.
Reteta succesului a fost consecventa cu care indienii, necunoscatori ai sintagmei “influenta politicului asupra economicului”, au aplicat programul de restructurare anuntat in 2001: eliminarea firmelor capusa, reducerea personalului, vanzarea directa catre consumatori prin propria retea de distributie, controlul strict al costurilor cu energia si materia prima.
Lipsa compromisurilor in strategia noului proprietar Sidex este ilustrata cel mai bine de una din deciziile luate de grup in vara acestui an: concedierea propriilor manageri din departamentul de marketing si vanzari al combinatului de la Galati.
Pe langa obtinerea de profit in 2003, combinatul si-a platit atat datoriile curente cat si cele istorice de 155 milioane de dolari catre clienti.
Aparitia profitului a avut loc pe fondul cresterii cifrei de afaceri de la 440 milioane dolari (14.638 miliarde lei), in primul semestru al anului trecut, la circa 592,4 milioane dolari (19.373 miliarde lei). Ispat Sidex a disponibilizat anul trecut aproximativ de 8.000 de salariati, forta de munca find redusa la 19.000 de angajati, reusind astfel sa reduca cheltuielile pentru salarii, asigurari si protectie sociala cu aproape 20 de milioane de dolari.In 2002, productia medie lunara a combinatului a crescut de la 260.000 de tone, in 2001, la 375.000 de tone.
Bancile si intreprinzatorii fug de credite pentru investitii
Cu toata scaderea dobanzilor din ultimul an, finantarea de investitii prin credite bancare nu este inca prea tentanta nici din punctul de vedere al intreprinzatorilor, nici din al bancilor. Asa se face ca ponderea dominanta in portofoliul de credite al multor banci este detinuta in continuare de creditele de trezorerie (peste 52% la jumatatea anului), din care firmele isi acopera nevoi de finantare curente pentru materi prime si salarii.
Potrivit unui studiu recent dat publicitatii de banca centrala, creditele pentru investitii acordate de bancile romanesti se vor mentine la valori relativ modeste in perioada imediat urmatoare, avand in vedere infuziile reduse de capital din economie si faptul ca investitorii prefera mijloace de finantare mai putin costisitoare. BNR considera ca dezvoltarea acestui tip de finantare este franata atat de comportamentul bancilor si cel al investitorilor, cat si de conditiile macroeconomice nefavorabile.
“Bancile manifesta aversiune fata de riscurile aferente creditarii pe termen mediu si lung, preferand sa acorde credite pe teremen scurt, care, pe langa riscurile asociate scazute, ofera si avantajul mentinerii unui nivel de lichiditate mai ridicat”, se arata in studiul BNR.
Mai mult de doua treimi din imprumuturile pentru investitii sant pe termen mediu, adica au o scadenta de pana la cinci ani.
La jumatatea acestui an, aproape 50% din creditele acordate de bancile romanesti erau pe termen scurt, 36,5% reprezentand credite pe termen mediu si numai 14% credite pe termen scurt – acestea din urma in crestere cu mai putin de o jumatate de punct fata de nivelul inregistrat la sfarsitul anului trecut.
Atat bancile, cat si clienti lor resimt din ce in ce mai puternic lipsa unor repere pe care piata financiara – in special piata titlurilor de stat – ar trebui sa le ofere pentru stabilirea costurilor unui credit pe termen mediu sau lung.
Studiul BNR constata ca o problema constanta cu care se confrunta bancile o reprezinta si slaba pregatire a celor care intocmesc planurile de investitii si studiile de fezabilitate.
Din 50 de solicitari de garantare primite de Fondul Roman de Garantare a Creditelor, 35 de proiecte, aproximativ 70%, prezentau carente in ceea ce priveste dimensionarea corecta a necesarului de resurse de finantare.
In acelasi timp, investitorii au o atitudine reticenta fata de creditele bancare, motivata de dobanzile mari care se reflecta in costuri, diminuand rentabilitatea afacerii.
De asemenea, autorii studiului identifica printre probleme si nivelul scazut din Romania al culturii bancare, aratand ca majoritatea oamenilor de afaceri nu se adreseaza bancilor ca unor potentiali parteneri sau consultanti.
Un factor decisiv in calea expansiunii creditului pentru investitii il reprezinta si mediul macroeconomic nefavorabil. Astfel, bancile au intampinat dificultati in atragerea de depozite in lei pe termen mediu si lung si au avut probleme in a evalua rezultatele ce vor fi generate de investitiile respective, in conditii de instabilitate economica.
“Dimensiunea pietei creditului de investitii nu poate fi disociata de volumul investitiilor realizate in economia nationala. Analizand datele, existente se constata ca volumul total al investitiilor din Romania a fost, in perioada 1997 – 2001, de aproximativ doua ori mai mic decat cel din Ungaria si de patru ori inferior celui din Polonia”, mentioneaza studiul BNR.
Din datele obtinute de la sase banci incluse in studiu rezulta ca, la finele anului trecut, ponderea creantelor restante si indoielnice din totalul finantarilor pentru investitii s-a situat sub rata creditelor neperformante din intreg sistemul.
Desi soldul finantarilor pentru investitii a crescut de la an la an, atingand la 30 iunie 2003 un nivel de 50.581 miliarde lei, ponderea acestuia in totalul creditelor se inscrie pe o panta descendenta. Aceasta evolutie reflecta o dinamica mult mai pronuntata a celorlalte activitati de creditare, investitiile ramanand insuficient de atractive in acest stadiu de dezvoltare.
Peste 75% din investitiile finantate de institutii de credit au fost demarate de firme private, iar companiile de stat au atras imprumuturi pentru investitii in proportie de 15% din total.
Bancile acorda acest tip de imprumut preponderent sectorului industrial, care detine aproape 50% din finantari, urmat de servicii cu aproximativ 30%. Majoritatea covarsitoare a creditelor pentrru investitii, 83% din total, sant acordate in valuta.
razvan.voican@zf.ro