Adrian Cioroianu
Epoca de aur a incertitudiniiEditura Curtea veche
Acest volum vorbește despre un început de secol XXI pe al cărui decor intelectualii contează mai puțin decât vedetele media, în care America și Occidentul par a fi depășite de puterea în creștere a Chinei și a statelor emergente, în care statele Arabiei dezmint clișee (și islamizează politica), iar Rusia își consumă energia pentru a-și întreține flacăra ambițiilor imperiale, în care Turcia pare chiar a-și fi început propria revanșă, iar Europa Unită pare mai îmbătrânită (și mai dezbinată) ca oricând.
“Acest volum pune în discuție două dintre dosarele pe care autorul le vede ca fiind esențiale pentru prezentul nostru: i) poziționarea intelectualului între bibliotecă și televiziune, între cunoaștere și informație, între continuum-ul oferit de civilizația literei și evenimentul ilustrat de civilizația imaginii; ii) logica în schimbare a actualității internaționale, cu o Chină care poate va lua în acest secol locul Statelor Unite ale Americii drept cea mai mare putere a lumii, cu o lume islamică în care Revoluția iasomiei și Primăvara arabă au deocamdată un final deschis și cu alte spații – Rusia, Turcia, Uniunea Europeană etc. – în care certitudinile sunt tot mai anemice.
Pentru a-l însoți pe cititor de-a lungul acestor pagini am apelat la trei personaje diferite, din timpuri și spații ce nu au multe în comun: muza Clio – patroana istoricilor -, generalul prusac Carl von Clausewitz și artista pop Lady Gaga. Niciunul nu trebuie privit aici drept ceea ce a fost sau este, ci mai curând prin prisma simbolisticii sale. Fiecare dintre cele trei personaje este, în textul de mai jos, un semnificant pentru câte un tip de logică diferită.
Prin logica de tip Clio înțeleg aici evoluția cumulativă a societății globale, povestea acestui continuum al Istoriei în care întotdeauna în spatele unui efect se află mai multe cauze și în care trama în sine este mult mai importantă decât personajele care o animă. Logica de tip Clio înseamnă respectul față de trecut și speranța că acest trecut poate oferi lecții pentru un prezent (și viitor) mai bun. Apoi, prin logica de tip Clausewitz înțeleg maniera în care s-au structurat, de-a lungul ultimelor secole, dosarele politice, diplomatice sau militare ale puterilor statale ce au dat contur Istoriei. Logica de tip Clausewitz e mereu cu fața spre viitor: orice acțiune ai întreprinde azi (militară, diplomatică sau politică), ea are loc în virtutea unei zile de mâine pe care-o dorești a fi într-un fel anume. În fine, prin logica de tip Lady Gaga înțeleg aici dimensiunea spectaculară și imprevizibilă a lumii de azi, și mai ales prevalența evenimentului (în contrast cu povestea de tip Clio) și a exhibării imagistice media (în contrast cu planul confidențial de tip Clausewitz). Este logica unui “prezent continuu”, în care trecutul (adică logica de tip Clio) nu mai contează, iar viitorul (adică logica de tip Clausewitz) nu mai interesează din perspectivă ideologică pe aproape nimeni.”
Adrian Cioroianu (n. 1967, Craiova) este Doctor în Istorie al Universității Laval din Québec, Canada, și al Universității București. Specializat în Istoria Contemporană a României, lucrează din 1993 în Facultatea de Istorie a Universității București (ca profesor, în prezent), unde susține cursuri (pentru licență și Masterat) de Istorie a regimului comunist din România și de Istorie a Rusiei postsovietice. Din octombrie 2011 este director al Departamentului Istoria Românilor și a Sud-Estului Europei din Facultatea de Istorie a Universității București. Redactor și ulterior colaborator permanent al revistei Dilema / Dilema veche (din 1998 până în prezent), prof. Cioroianu publică constant în revistele Foreign Policy – România, Historia, Istorie și civilizație sau Scrisul românesc (din Craiova) ș.a. Senator de Timiș și vicepreședinte al Comisiei de Cultură a Senatului României (2004-2008), prof. Cioroianu a fost membru al Parlamentului European și vicepreședinte al grupului politic ALDE de acolo (2005-2007), iar între martie 2007 și aprilie 2008 a fost ministru al Afacerilor Externe al României. Din februarie 2011, este vicepreședinte al Institutului Român de Istorie Recentă din București.