Interceptarea comunicatiilor va continua: "Altfel nu se poate"

Desi Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki protesteaza fata de eventualitatea continuarii practicii de interceptare a comunicatiilor iar Departamentul de stat american constata in raportul dat luni publicitatii ca Legea siguratei nationale permite SRI monitorizarea comunicatiilor, la limita legalitatii, aceasta practica ar putea face cariera si in continuare. Singura imbunatatire care ar putea fi adusa prin lege ar fi ca cetateanul interceptat sa fie anuntat, ce-i drept ulterior, si eventual sa i se dea posibilitatea sa se adreseze instantei de judecata daca considera ca ii sunt lezate drepturile. O alta schimbare care se prefigureaza ar fi extinderea legitimarii institutiilor care pot intercepta comunicatiile.
In prezent, Legea sigurantei nationale, adoptata in iulie 1991, precizeaza la articolul 13 ca interceptarea comunicatiilor se poate face cu avizul procurorului, in cazul in care organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale considera ca exista amenintari la adresa sigurantei nationale.

Avizul procurorului sau judecatorului?
Deputatii Comisiei de Aparare au inceput, ieri, dezbaterea legata de modificarea Legii sigurantei nationalei, aflata in vigoare din 1991, insa s-au oprit chiar dupa primul articol. Parlamentarii au misiunea de a face o lege din patru proiecte: unul inaintat de Guvern, altul de un grup de parlamentari ai Comisiei SRI, un alt proiect apartinand deputatilor Mona Musca(PNL) si Emil Boc (PD) si, ultimul, al deputatului PSD Ovidiu Petrescu.
Toate cele patru proiecte legitimeaza, in continuare, interceptarea comunicatiilor in cazul in care se considera ca este amenintata siguranta nationala. Desi marti deputatii Comisiei de aparare au decis sa inceapa discutia proiectului redactat de colegii lor de la Comisia SRI, considerat cel mai bun, ieri, au revenit asupra hotararii. Cu argumentul ca proiectul Guvernului are toate avizele necesare, Comisia de aparare a decis ca acesta sa constituie baza de discutie, urmand sa fie preluate cele mai importante propuneri si din celelalte proiecte.
Inca de cand a fost trimis Parlamentului, proiectul Guvernului a fost criticat de APADOR-CH, asociatia aratand ca acesta nu se conformeaza normelor europene. Potrivit asociatiei, proiectul nu prevede competenta exclusiva a instantei de judecata de a controla activitatile de supraveghere si culegere de informatii, inclusiv prin ascultarea telefoanelor, ci, in mod gresit aceasta revine numai procurorului. In acest fel, arata Asociatia, Romania isi incalca obligatiile internationale pentru ca in sistemul juridic romanesc parchetul se afla in subordinea ministrului justitie, care face parte din Executiv, si nu indeplineste conditia de independenta, impusa de Curtea Europeana de la Strasbourg.
Daca ne consoleaza, merita amintit ca ascultarea telefoanelor pare sa fi devenit o practica internationala. Recent, delegatiile Frantei si Germaniei la Uniunea Europeana au reclamat ca le-au fost interceptate convorbirile telefonice.
Discutia din Parlament nu va viza sistarea interceptarii comunicatiilor, ci va incerca sa stabileasca cine este delegat sa autorizeze aceasta practica.

Opozitia sustine varianta instantei independente
Asa cum este acum redactat, proiectul Guvernului precizeaza ca serviciile de informatii si structurile departamentale de informatii pot solicita procurorului anume desemnat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie sa autorizeze interceptarea comunicatiilor, in cazul in care se constata amenintari la adresa sigurantei nationale.
Deputatul PNL Radu Stroe, membru al Comisiei de Aparare, crede ca proiectul va trebui modificat astfel incat judecatorul sa avizeze interceptarea comunicatiilor, asa cum propun proiectele Comisiei SRI, respectiv al deputatilor PD si PNL.”Daca nu trece in aceasta varianta, inseamna sa ne lasam de democratie”, afirma deputatul liberal, aratand ca procurorul este o componenta a executivului in timp ce judecatorul reprezinta o instanta independenta. Varianta eliminarii din lege a posibilitatii interceptarii comunicatiilor este exclusa de deputatul PNL:”Altfel nu se poate”.
Castigul pe care l-ar putea aduce noua lege, in acest sens, este ca cel interceptat sa poata fi anuntat, ulterior, ca i s-a monitorizat corespondenta si daca se considera legat sa se poata adresa instantei de judecata.
In schimb, reprezentantul PSD in Comisia de aparare, deputatul Octavian Mitu, considera ca chestiunea legata de interceptarea convorbirilor este “un detaliu”: “Nu vreau sa spun nimic deocamdata. Analizam cum vom face legea. Acesta este doar un detaliu”. Totusi, deputatul PSD este de parere ca judecatorul ar trebui sa fie cel care sa avizeze monitorizarea convorbirilor, insa nu stie daca “sistemul judiciar poate sustine” aceasta prevedere. In final Mitu a incercat sa ne linisteasca spunand ca legea va iesi bine, “in armonie cu legislatia europeana”.
mirela.luca@zf.ro