Daca aveti obiceiul sa va plimbati prin cartier, nu se poate sa nu fi remarcat deasupra capetelor niste cabluri, uneori camuflate de crengile copacilor. Cablurile ce se intind intre ferestrele blocurilor reprezinta partea exterioara, vizibila tuturor, a ceea ce se numeste “retea de cartier”. “Reteaua de cartier”, in varianta sa legala (nu droguri, nu mafie), reprezinta un grup (in continua extindere) de calculatoare interconectate. La un nivel superior, Internetul este tot o “retea de cartier”, numai ca numele cartierului este Terra.
Ca si Internetul, prima forma de astfel de retele a aparut in mediul studentesc, in caminele din jurul facultatilor, de obicei, cu profil tehnic. Cum nu toti studentii locuiau in camine, la un nivel mai mic, au inceput sa se formeze adevaratele “retele de cartier”. In numai cativa ani, numarul celor interconectati a crescut de la 4 – 5 utilizatori, la 150 – 200 de utilizatori. In acest moment, “sefii de retea” din diferite cartiere incep sa se intalneasca si sa poarte negocieri pentru fuziunea “retelelor de cartier”. Deci este posibil, ca in cateva luni sa existe “retelele de cartier” cu mii de utilizatori.
Vorbim de “retelele de cartier”, dar, care ar fi rostul acestora? Nu exista deja Internetul? Ei bine, la inceput, scopul lor era joaca. Mai ales ca cei 4 – 5 utilizatori initiali erau si prieteni. Starcraft, Diablo II, CounterStrike sunt jocuri care au facut necesara existenta “retelelor de cartier”. Cu timpul, rolul acestora s-a modificat. A mai ramas posibilitatea sa incepi o mica partida de Starcraft sau Counter, dar rolul “retelei de cartier” s-a extins la mult mai mult de atat. O conexiune la Internet aproape continua, la un pret mai mult decat accesibil beneficiind de o viteza de transfer uriasa fata de viteza unei conexiuni standard prin dial-up (telefon) si o colectie imensa cu cele mai noi filme, muzica si programe, accesibile la un click de mouse si cateva secunde de asteptare. Cam astea ar fi bunatatile care iti revin prin faptul ca esti legat la “retea”.
Presupunand ca nu sunteti deja “legat la retea” si ca va surade ideea, iata cam ce ar trebui sa faceti. In primul rand va trebuie un calculator. Apoi cautati un pusti de 14 – 15 ani, pe care sa-l mai fi vazut prin cartier. Daca nu gasiti nici un exemplar, urmariti unul din cablurile despre care am vorbit la inceput, iar la capatul lui veti gasi un “retelar”. Printr-unul dintre aceste doua personaje, luati legatura cu unul din sefi care va va spune de ce aveti nevoie pentru a va conecta si, mai ales, cat va costa intrarea in “retea”. De obicei, suma este modica si reprezinta contributia pentru conexiunea de Internet. Mai aveti nevoie de o placa de retea, un switch (un echipament de retea care uneori este optional) si cablul necesar conectarii propriu-zise. Manopera nu va costa mai mult de un suc si un fursec pentru pustiul care de obicei se ofera singur sa va ajute.
Retele: unde, cat si cum
In Bucuresti exista zeci de astfel de retele, dimensiunile lor ajungand chiar la 400 de calculatoare interconectate. Drumul Taberei, Militari, Colentina, Berceni, Dristor, Titan sunt numai cateva dintre zonele unde exista retele de cartier. Pentru a ne conecta la acestea trebuie sa scoatem din buzunar 10-15 dolari pe luna, viteza maxima a retelei fiind de 100 Mbps.
Desigur, principalul aspect care ne intereseaza este viteza de conectare la Internet, in cazul in care nu vrem doar sa beneficiem de avantajele retelei. Despre viteza de conectare la net putem sa ne facem cateva idei cercetand forumurile de “gameri” impatimiti, care se lauda, sau dupa caz, isi varsa “of-ul” in comunitatile lor online. Iata ce mesaj afisa un utilizator al forumului Computergames.ro: “Am o recomandare pentru cei care tocmai isi extind reteaua: in cazul in care aveti de gand sa intrati si la net nu faceti prostia sa luati mai multe canale (…) sa le impartiti; noi la reteaua de 150 de oameni care suntem acum (si inca se mai extinde) ne-am luat un canal de 256-512 pe fibra care ne costa 600 euro cu 50 euro instalarea”. La un calcul sumar revin 4 euro de plata fiecarui utilizator, pentru o viteza de conectare la Internet onorabila, avand in vedere ca nu toti membrii retelei sunt online simultan.
Nu totul este insa roz in aceste retele. Cei mai multi utilizatori se plang de faptul ca sunt “heckariti” de ceilalti membri. “Ieri am oprit firewall-ul pentru doar 5 minute… incearca sa iti dai seama ca am si primit restart…” se plange utilizatorul unei astfel de retele. Exersarea talentelor de “hacker” de catre ceilalti membri este numai una dintre probleme. Despre altele va puteti informa pe forumuri gen http://www.bik.ro/forum.
Tendinte in domeniul retelelor de cartier
Una dintre cele mai bine organizate retele de cartier este cea din zona Obor – Asociatia Obor Network (obornet.ro). Asociatia are stampila si insemne proprii si este o “asociatie deschisa, independenta, apolitica si non-profit, cu caracter stiintific si profesional”.
Reteaua a fost infiintata in luna februarie 2003, avand initial un numar de patru membri.
Obor Network are in prezent peste 140 de membri si este in continua expansiune.
Membrii acestei retele beneficiaza de acces Internet pe fibra optica la pretul de 9 USD lunar cu trafic nelimitat 24/24 h.
In aceasta comunitate incep sa se contureze si profesii specifice. Asociatia anunta pe site ca formeaza o echipa din userii care au cunostinte de depanare hardware/software pentru a ajuta colegii incepatori care dau de necaz. Serviciile acestei echipe vor fi platite “la mica intelegere” intre useri.
O retea si mai mare este cea din Dristor, cu mai mult de 500 de utilizatori, care numara la ora actuala sapte “iesiri la net” ce totalizeaza mai mult de 20Mbps metropolitan si 1Mbps extern.
si ideile continua sa apara: “O faza foarte meseriasa ar fi daca cineva de pe forum cu mai mult timp liber ar lua poza aia din satelit a Bucurestiului si ar pune cate un benghi unde e fiecare retea, ca sa avem o imagine de ansamblu a situatiei. Ma rog, cu cat ar fi mai multe datele, cu atat mai bine, si daca ar fi updatata harta cat mai des ar fi si mai bine. s…t S-a gandit cineva la unirea cat mai multor retele invecinate cumva? De exemplu reteaua din Ramnicu Sarat cu aia din Dristor, cu aia din Titan, cu noi de langa Billa – vreo douaj’de amarati – si cu cei din spatele statuii din Grigorescu? Stie cineva cum s-ar face chestia asta cel mai ieftin?”, scria pe un forum un membru al unei retele, interesat de propasirea fenomenului.
Teoretic, aceste retele pot sa creasca si sa se “lateasca” la nesfarsit pe teritoriul capitalei. Spunem teoretic deoarece in practica ne dam seama ca o astfel de retea devine o adevarata afacere, cu problemele ei de management si fiabilitate. Bariera de o mie de utilizatori poate fi depasita doar cu investitii serioase in infrastructura. Este nevoie de magistrale de fibra optica, routere care sa faca administrarea mai eficienta si, mai ales, de personal calificat, care sa asigure suportul tehnic atunci cand apar probleme. Dar cum atunci cand exista vointa si entuziasm nimic nu este prea greu, si unde-s multi puterea creste, probabil nu mai tarziu de un an-doi vom asista la inaugurarea Retelei Globale bucurestene.