Toata lumea il cunoaste pe Nicolae Covaci drept liderul legendarei formatii Phoenix. Mai putini stiu insa de sculpturile si picturile muzicianului absolvent de arte plastice, ajuns un respectat artist in Germania.
Rebelul anilor ’60-’70 este autorul unor lucrari plastice remarcabile, inclusiv prin dimensiuni – intre altele, a realizat cea mai mare pictura din Germania, lunga de 45 de metri si lata de zece. Una dintre sculpturile lui, inspirata dupa preistorica “Venus din Willendorf”, a fost extrem de controversata: in vreme ce unii se inghesuiau sa cumpere copii dupa ea, altii il amenintau pe artist ca ii sparg expozitia in care a prezentat lucrarea. Lucrarile lui Nicu Covaci se afla, toate, in Germania si Spania. In Romania nimeni n-a manifestat vreun interes pentru ele.
In 1971, cand a terminat Facultatea de Arte Plastice din Timisoara, Covaci petrecea foarte mult timp pe malul Timisului. Intr-o zi incinsa de vara, de plictiseala a inceput sa sculpteze pamantul argilos de pe malul apei. “Aveam un cutit mare, de scafandru, cu care am dat forma primului chip. Apoi, cu fiecare zi ce trecea, eram tot mai prins de ce incepusem sa fac. Mi-am adus o sapa, un tarnacop si in doua saptamani a fost gata”, povesteste Nicu Covaci. Sculptura masura 20 de metri lungime si 1,10 metri inaltime. Era impresionanta. Chipurile batrane aparute din pamant se oglindeau in apa si parca voiau sa strige.
In aceeasi perioada, la initiativa lui Covaci, trupa Phoenix si-a schimbat radical stilul. Au aparut prelucrarile folclorice si marile creatii proprii. Cineva a avut ideea ca primul album in noua formula sonora, intitulat “Cei ce ne-au dat nume”, sa aiba pe coperta imaginea chipurilor revoltate de batrani sculptate de Nicu Covaci. Asocierea perfecta a facut din “Cei ce ne-au dat nume” un album de protest artistic, vandut in sute de mii de exemplare.
Din pacate, sculptura nu a dainuit cat succesul discului. Chipurile au disparut de pe malul Timisului la prima iesire a raului din matca.
Cea mai mare pictura murala din tara
Nicu Covaci si-a continuat activitatea de muzician si de artist plastic dupa ce a emigrat in Germania, in 1976. Nu mai pictase de zece ani. “Cand am terminat facultatea, facuta la insistentele mamei, am jurat ca nu voi mai pune mana pe pensula. Eram convins ca singurul lucru pe care-l voi face va fi muzica. M-am razgandit in Germania, cand am cunoscut o fata frumoasa, care mi-a trezit dorinta de a picta”, povesteste el.
Asa a reinceput sa creeze portrete si nuduri. Talentul sau i-a impresionat pe edilii din OsnabrA1ck, orasul unde s-a stabilit, si a fost angajat la Comitetul de Cultura. Astfel a ajuns sa propuna ca unul dintre peretii salii de sport a orasului sa fie acoperit cu o pictura murala. “Era oribil. Un zid lung de 45 de metri si inalt de 10, chiar in centrul orasului. Am lucrat un an la schite si inca doua luni la realizarea picturii”, isi aminteste Covaci.
Totul a fost gata in 1985. Cuprinzand tot zidul, aceasta opera de arta este cea mai mare pictura din Germania. Artistul a numit-o “Gladiator 2000”, titlu inspirat de Olimpiadele de la Munchen si Los Angeles, si exprima crezul lui Covaci despre sportul de performanta: “A devenit un razboi, in care recordurile sunt daramate la sutimea de secunda si in care efortul sportivilor constituie distractia publicului”.
In 1986, Nicu Covaci a primit din partea municipalitatii din OsnabrA1ck o comanda prin care i se cerea sa realizeze istoria ilustrata a orasului, pe un perete de 250 de metri lungime si opt metri inaltime. Incantat, Covaci a studiat istoria orasului zi si noapte, inconjurat de teancuri de carti. Asa a aflat ca in OsnabrA1ck a fost arsa pe rug ultima vrajitoare din Europa si ca SS-istii au distrus orasul in al doilea razboi mondial. Din pacate, nemtii au fost nemultumiti de schitele timisoreanului si nu au aprobat proiectul.
O Venus de opt mii de marci
“Venus” este o alta opera de arta a romanului care a agitat spiritele in Germania. Inspirata dupa “Venus din Willendorf”, celebra statueta preistorica drept simbol al fertilitatii, reprezentand o femeie corpolenta, cu pantec imens si sani la fel de mari, sculpura lui Nicu Covaci a provocat reactii violente. “Cele mai indignate s-au aratat, desigur, femeile. Am fost chiar amenintat ca imi va fi sparta expozitia”, spune el.
“Venus”, realizata din bronz in 1984, a avut succes, in ciuda unor proteste ale miscarii feministe. Opt nemti amatori de arta au solicitat copii ale statuii. Artistul le-a vandut cu cate 8.000 de marci.Toate picturile si sculpturile lui Nicu Covaci se afla in Germania si Spania. In Romania, pana acum nimeni nu si-a manifestat interesul pentru ele. Singurii care stiu aici ca muzicianul s-a ocupat si de artele plastice sunt fanii Phoenix care au descoperit pe Internet un site personal al lui Covaci, vag comercial, cu o prezentare exclusiv in limba germana a activitatii lui de pictor si sculptor, insotita de fotografii ale unora din lucrarile sale.
Castelul din Spania
De trei ani, Nicolae Covaci locuieste in Spania, la Moraira, un mic sat de pe coasta Mediteranei. E un spatiu al linistii, unde artistul picteaza si face scufundari. Aici ar fi vrut chiar sa deschida o scoala de vanatoare subacvatica, daca vietuitoarele marine nu s-ar fi imputinat atat de mult. Din cand in cand, mai vine la Timisoara. Doarme la hotel, da cate un concert si se intoarce la Moraira. Un loc in care natura a plasmuit singura picturi, sculpturi si muzica de valuri de mare.
Nicu Covaci a fost dintotdeauna un polisportiv. A practicat de mic inotul, apoi a trecut la polo, atletism, handbal, scrima, karate, taekwondo si box. O scurta perioada, cand era in clasa a patra, a facut balet, la Cluj. Primul costum de scafandru l-a avut la 11 ani. Isi aminteste in special de o scufundare sub gheata in Lacul Valiug, cand apa scazuse cativa metri, iar calota ramasa deasupra semana cu o bolta a cerului prin care lumina soarele.
“In primul rand ma consider muzicant, apoi sculptor si doar in al treilea rand, pictor. Linistea o gasesc sub apa. De la zece metri adancime nu te mai urmareste nimeni, nu mai ai datorii la banca, nu mai exista politica. Esti doar tu si marea”, afirma Nicolae Covaci.