Pagubele din seceta, grindina si inundatii, evaluate de Ministerul Agriculturii la peste 9.200 mld. lei (circa 440 mil. dolari), sunt atat de mari incat ar putea da peste cap tot programul economic al Guvernului pentru acest an, inclusiv cresterea economica prognozata, de 1,5% din PIB.
“Efectele calamitatilor se vor propaga in lant, astfel incat vor fi resimtite nu numai la nivelul deficitului bugetar, in cazul suplimentarii cheltuielilor, ci si al veniturilor, a consumului, al soldului balantei comerciale si, implicit, a cresterii economice”, apreciaza analistul economic Alexandru Tasnadi.
MA a calculat aceste pagube dupa constatarile efective de pana acum in teren si dupa estimarile facute pentru perioada urmatoare, pentru culturile care n-au ajuns inca la recoltare.
Din cele 3,5 mil. ha de culturi afectate, cele mai mari suprafete le detin graul si secara – 700 mii ha, porumbul pentru boabe – peste 900 mii ha, floarea soarelui – 225 mii ha, si plantele de nutret – aproximativ 150 mii ha, precum si 1,1 mil. ha de pajisti naturale.
La pierderile cauzate de seceta se adauga cele inregistrate in urma inundatiilor din primavara – 2.214 mld. lei (peste 100 mil. dolari) – in care au fost distruse culturi agricole, precum si locuinte, anexe gospodaresti, poduri, drumuri nationale si judetene. Romania a fost astfel pagubita de natura cu aproximativ 550 mil. dolari.
Cei care vor pierde vor fi nu numai producatorii agricoli, ci toata populatia. “Cresterea preturilor la paine, faina, ulei, adica alimentele de baza, cu o pondere importanta in bugetul familial, va afecta puterea de cumparare a intregii populatii. De asemenea, scumpirea porumbului se va regasi in preturi mai mari la carne. Populatia din mediul rural, care se bazeaza pe autoconsum, va saraci, iar cei din mediul urban nu vor mai avea de unde se aproviziona” explica Tasnadi.
“La grau, recolta este mult mai mica fata de necesarul de consum, asa ca cerem guvernului reducerea taxelor vamale la import. Producatorii autohtoni cer pentru faina de grau 2500-3000 lei/kg, mai mult decat pe pietele externe, preturi inacceptabile pentru noi”, spune Aurel Popescu, presedintele sindicatului Rompan.
Ministerul Agriculturii a solicitat ieri Guvernului suplimentarea bugetului cu circa 4-5000 miliarde de lei pentru pentru acordarea de bonuri valorice care sa acopere 20-25% din valoarea productiei pentru finantarea insamantarii, iar pentru culturile distruse in proportie mai mare de 70%, compensari banesti.
“Cred ca cererea Ministerului Agriculturii este exagerata in raport cu situatia actuala a bugetului. Va exista o alocatie suplimentara, dar nicidecum de 5.000 miliarde lei”, spune Sebastian Vladescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor.
“Ca vor fi acoperite sau nu pierderile de la buget, tot populatia plateste pana la urma. Ceea ce este insa dramatic este ca, spre deosebire de tarile industrializate, in Romania tocmai agricultura subventioneaza industria. Agricultura a platit si plateste oalele sparte ale industrializarii fortate”, remarca Tasnadi.
Agricultura, silvicultura si vanatul, care contribuie cu circa 14 procente la formarea produsului intern brut, a fost singura ramura economica care a crescut in 1999, cu circa 5%.