Începutul anului constituie un moment important pentru economiști. Pe de o parte, macroeconomiștii actualizează scenariile centrale de previziune, conturând principalele perspective economice pe termen scurt, mediu și lung. Spre exemplu, Fondul Monetar Internațional publică în fiecare lună ianuarie un Update la Raportul Macroeconomic Mondial. Previziunile conturate de macroeconomiști sunt utilizate de microeconomiști pentru elaborarea bugetelor companiilor.
Din punct de vedere economic (atât macro, dar și micro) investițiile reprezintă variabila fundamentală cea mai importantă. Această componentă a PIB reflectă poziția economiei pe ciclul economic, cu impact pentru planurile investiționale ale companiilor. În acest material voi prezenta, pe scurt, perspectivele cu privire la evoluția investițiilor în economia României în anul economic 2014.
Pe parcursul ultimilor ani România a cunoscut un amplu proces de ajustare macroeconomică (atât în sectorul privat, dar și în sectorul public), în urma incidenței valurilor Marii Recesiuni. Din perspectiva cererii agregate, investițiile au reprezentat variabila cea mai afectată de acest proces: ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a diminuat de la 33% în 2007 (nivel record) la doar 26% (în 2009 și 2010), stagnând la 28% în 2011 și 2012. Practic, România s-a confruntat începând cu a doua jumătatea a anului 2008 cu un climat investițional nefavorabil, determinat fenomenul de „sudden-stop” al finanțării externe (care a declanșat procesul de dezintermediere), dar și de seceta de capital (declinul fluxurilor investiționale străine, rata redusă de absorbție a fondurilor Europene, nivelul redus al capitalului autohton).
Cu toate acestea, evoluțiile recente ale unor indicatori macroeconomici și financiari exprimă faptul că 2013 pare să fi fost un an de inflexiune pentru climatul investițional din România. Mă refer la faptul că începând din 2013 România a început să culeagă roadele eforturilor de ajustare macroeconomică din anii anteriori, într-un context caracterizat prin ameliorarea climatului macro-financiar internațional (premise de accelerare a economiei reale pe mapamond în 2014 și 2015).
Practic, în 2013 economia României a obținut un câștig important de stabilitate macro-financiară, evoluție determinată atât de factori externi (inflexiunea Zonei Euro, climatul pozitiv din piețele financiare internaționale), dar și interni (riscuri politice reduse, continuarea reformelor convenite cu instituțiile financiare internaționale, producția agricolă record, cu impact pentru inflație).
Contul curent a consemnat cel mai redus deficit din istoria post-decembristă (aproximativ 1% din PIB la 11 luni), evoluție determinată, în principal, de balanța comercială cu bunuri și servicii. Exporturile au consemnat un nivel record în 2013, evoluție susținută de inflexiunea Zonei Euro (principalul partener economic), dar și de reorientarea companiilor către piețe din afara Uniunii Europene. Pe de altă parte, importurile au resimțit climatul dificil din sfera cererii interne. Nivelul record al exporturilor românești exprimă premise mai bune pentru planurile investiționale viitoare ale companiilor cu expunere pe piețele externe, mai ales în contextul semnalelor de relansare economică din Zona Euro (PIB-ul regiunii va crește în 2014, după doi ani de declin).
De asemenea, analizând datele comunicate de BNR, se notează o evoluție favorabilă a investițiilor străine directe în România în a doua jumătate a anului 2013. Spre exemplu, în noiembrie volumul investițiilor străine directe s-a situat la 572 milioane EUR, cea mai bună evoluție lunară din ultimii ani. La 11 luni investițiile străine directe au crescut cu peste 20% an/an, la aproximativ 2,4 miliarde EUR. Aceste evoluții exprimă o probabilitate ridicată în direcția majorării formării brute de capital fix în trimestrele următoare.
Totodată, în 2013 România a ieșit din procedura de deficit excesiv, iar finanțele publice au continuat să se ajusteze (deficitul bugetar s-a situat la aproximativ 2,5% din PIB anul trecut, nivelul minim din ultimii 7 ani). Includerea titlurilor de stat românești în indicii JPMorgan, coroborată cu sentimentul favorabil din piețele financiare internaționale a contribuit la intrări importante de capital pe piața obligațiunilor, fapt reflectat de declinul costurilor de finanțare a statului (în prezent, la minime istorice) (un barometru pentru costul de finanțare în sectorul privat.
Această evoluție a fost determinată și de deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale a României. BNR a inițiat un nou ciclu de normalizare a politicii monetare (reducerea dobânzii de referință începând cu luna iulie 2013, scăderea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii începând cu ianuarie 2014), pe fondul atenuării presiunilor privind stabilitatea financiară, dar și a presiunilor inflaționiste (în prezent, inflația se află la minime istorice, pe fondul recoltei agricole record din 2013).
Astfel, diferența de dobândă între scadența lungă și scadența scurtă a crescut semnificativ în ultimele trimestre, spre maxime istorice la început de 2014. Acest indicator (spread-ul de dobândă) constituie un barometru avansat pentru climatul investițional (direct proporțional). Un nivel mai ridicat al diferenței de dobândă exprimă premise de accelerare a investițiilor în economia națională pe termen mediu și lung. Practic, nivelul redus al dobânzilor pe termen scurt stimulează, în mod normal, activitatea investițională.
De asemenea, sectorul bancar intern pare să fi depășit punctul culminant al ajustării: în 2013 a înregistrat profit, după piederile record din 2012; rata creditelor neperformante s-a stabilizat; deficitul de finanțare s-a atenuat spre un nivel minim record (sub 2% din PIB).
Nu în ultimul rând, în anul electoral 2014 sunt premise de accelerare a investițiilor publice (de la 4% din PIB în perioada ianuarie-noiembrie 2013 la 6% din PIB). Relansarea investițiilor publice va antrena sectorul privat (accelerare a investițiilor private).
Concluzionând, apreciez că 2014 ar putea fi un anul investițiilor în economia internă. În scenariul macroeconomic central, previzionez o creștere a formării brute de capital fix cu peste 7% comparativ cu 2013. Concretizarea acestei previziuni va determina o dinamică mai echilibrată a economiei, atât pe termen scurt, dar și mediu. Mai ales că formarea brută de capital fix (factorul capital, K) are cea mai importantă contribuție la dinamica PIB-ului potențial (ritmul de evoluție pe termen mediu-lung) (după cum se poate nota în graficul alăturat).
dr. Andrei RĂDULESCU
Post-doctorat Academia Română
Senior Investment Analyst, SSIF BROKER
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.