Investitiile straine directe in Slovacia ar putea fi, in acest an, de peste doua ori mai mari decat in anul 2000, cand au atins nivelul record de 1,99 miliarde de dolari, daca toate proiectele de privatizare sunt finalizate, a declarat ministrul slovac al Economiei.
Pentru comparatie, Romania, cu o populatie de zece ori mai mare, a atras anul trecut investitii straine directe de circa un mld. $.
Estimarile ministerului privind investitiile straine tin cont si de veniturile din vanzarea unui pachet de 49% din producatorul de gaze naturale SPP, operatiune care ar putea fi cel mai mare contract de privatizare incheiat vreodata in Slovacia.
“Conform previziunilor si analizelor noastre, investitiile straine directe vor depasi cu siguranta cinci miliarde de dolari”, a afirmat Harach. Chiar fara veniturile obtinute din vanzarea actiunilor SPP, investitiile straine directe “vor atinge cel putin acelasi nivel ca anul trecut”, a adaugat el.
Actiunile SPP ar putea fi scoase la licitatie catre sfarsitul acestui an, dar mai multi membri ai cabinetului au declarat ca veniturile realizate din privatizare nu vor fi virate, probabil, mai devreme de inceputul anului 2002.
Anul trecut a fost foarte bun pentru statul slovac, dupa ce in anul 1999 investitiile straine directe efectuate in Slovacia s-au cifrat la 365,3 milioane de dolari.
Guvernul a incheiat o serie de proiecte majore de privatizare in prima parte a acestui an si se asteapta sa semneze si alte contracte importante pana la sfarsitul lui 2001. Slovacia a vandut pachetele majoritare din capitalul a doua mari banci – Slovenska Sporitelna si VUB – pentru aproximativ un miliard de euro.
Dupa privatizarea bancilor, Guvernul intentioneaza sa mai vanda un pachet majoritar si din cea mai mare societate de asigurari a tarii – Slovenska Poistovna – si 49% din operatorul de conducte petroliere Transpetrol, pana la sfarsitul anului.
Cinci companii energetice si-au vandut, in luna iunie, pachetul de 36% detinut din cel mai mare operator de telefonie mobila, Globtel, pentru 180 milioane de dolari.
Autoritatile de la Bratislava au lansat la inceputul acestei saptamani “campania” de privatizare a sectorului energetic, anuntand ca asteapta ofertele firmelor de consultanta pentru vanzarea celor trei companii de distributie de energie electrica din Slovacia, relateaza Financial Times.
Guvernul slovac intentioneaza sa vanda 49% din actiunile companiilor ZSE, SSE si VSE, pana la sfarsitul acestui an. De asemenea, pentru anul viitor, autoritatile de la Bratislava au in plan privatizarea in proportie de 49% a companiei Slovenske Elektrarne, principalul producator de energie din Slovacia.
In privinta liberalizarii si privatizarii sectorului energetic, Slovacia a ramas in urma celorlalte state din Europa Centrala, in conditiile in care aceasta reforma este considerata vitala pentru integrarea in Uniunea Europeana.
Procesul de liberalizare a pietei de energie electrica din Slovacia va incepe, in mod oficial, in cursul acestui an si ar trebui incheiat pana in 2007.
Guvernul de la Bratislava nu a adoptat insa, pana in prezent, noua legislatie pentru acest sector, care ar trebui, printre altele, sa stabileasca o autoritate de reglementare a pietei.
VSE, distribuitorul de energie pentru partea de Est a Slovaciei, va fi vandut, cel mai probabil, primul, pentru ca nu detine companii de incalzire centrala, care ar trebui licitate separat.
Cea mai interesanta privatizare va fi insa cea a companiei ZSE, care acopera regiunea de vest a tarii, adica o treime din teritoriul Slovaciei, incluzand Bratislava.
In luna martie, Guvernul a aprobat vanzarea pachetului majoritar al producatorului de aluminiu Slovalco catre un consortiu format din compania norvegiana Norsk Hydro si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Tranzactia era asteptata de mai multe luni, dar a fost pusa sub semnul intrebarii la inceputul anului, cand gigantul mondial din industria metalelor neferoase, Alcoa din SUA a depus o oferta pentru preluarea holdingului ZSNP, aflat in proprietatea Slovalco.
Slovalco a anuntat ca intentioneaza sa-si majoreze productia anuala de la 109.000 de tone de aluminiu brut, la 155.000 de tone, pana in 2003, investind 80 de milioane de dolari.