Investitorii din SUA și Marea Britanie au subscris aproape 80% din împrumutul de 1,5 mld. dolari luat de România, joi, de pe piața americană, dar bondurile în dolari au stârnit și interesul germanilor, austriecilor și asiaticilor. Investitorii români nu au lipsit, cumpărând 4% din obligațiuni.

Aproape 90% din titluri au fost preluate de fonduri de investiții, companii de asigurare și fonduri de pensii, iar băncile au luat doar 7%. Americanii au cumpărat jumătate din titluri (51%), iar investitorii din Marea Britanie au subscris 27%. În ceea ce privește distribuția pe tipul de investitori, administratorii de fonduri au cumpărat săptămâna trecută 77% din obliga­țiunile în dolari, companiile de asigurări și fondurile de pensii au luat 11%, iar băncilor și fondurilor de hedging le-au revenit 7% și, respectiv, 5% din titluri, potrivit Reuters.

Perioada următoare se anunță dificilă din punctul de vedere al nevoilor de finanțare ale statului. România trebuie să ramburseze o mare parte din împrumuturile externe, ceea ce va crește substanțial serviciul datoriei pentru guvern și BNR.

Ministerul Finanțelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca în acest an la aproximativ 70 mld. lei, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat. La datoria internă se adaugă și rambursările în contul datoriei publice externe. În 2013 și 2014 România este nevoită să dea înapoi finanțatorilor externi și investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro.

În 2013, bondurile denominate în euro emise pe piața locală care ajung la scadență totalizează 1,8 mld. euro.

În plus, România trebuie să ramburseze în acest an 5 mld. euro din împrumutul contractat începând cu anul 2009 de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, din care circa 4 mld. euro vor fi suportate de BNR din rezervele valutare. Ministerul Finanțe­lor, care trebuie să plătească un miliard de euro din această sumă, adună fondurile necesare de pe piață și plătește datoriile – inclusiv către FMI – împrumutându-se din altă parte.

Plata datoriei externe sau interne fără ros­­to­­golirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc re­zer­vele valutare ale țării. Iar dacă România ar alege să plătească datoria prin restrângeri de cheltuieli nu s-ar mai înregistra creșterea economică prognozată, potrivit analiștilor.

România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât și pentru finanțarea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent. Finanțele au împrumutat de la începutul acestui an 14 mld. lei, 502,5 mil. euro și 1,5 mld. dolari. Analiștii de la ING apreciază că Ministerul Finanțelor are acoperită o treime din necesarul total de finanțare pentru 2013.

Apetitul investitorilor pentru titlurile în lei emise de Finanțe s-a accentuat odată cu anunțul JP Morgan de la jumătatea lunii trecute privind includerea obligațiunilor României într-un indice al băncii. Însă, interesul nerezidenților s-a diminuat treptat, de la începutul lunii februarie, iar randamentele au început să urce.

O consecință a emisiunii recente de obligațiuni pe piața externă este o posibilă diminuare a ofertei de obligațiuni în lei emise de Ministerul Finanțelor pe piața locală în următoarele luni, ceea ce antrenează atenuarea trendului de creștere a randamentelor.

Cheltuielile cu dobânzile au urcat mult în ultimii ani, iar Ministerul Finanțelor a încercat să controleze aceste costuri, având în vedere necesitatea încadrării în țintele de deficit negociate cu FMI și Comisia Europeană. În anumite momente, pentru a evita presiunea creșterii dobânzilor pe piața locală, Ministerul Finanțelor a mers să se finanțeze pe piața internațională.

La emisiunea de bonduri în dolari cu sca­dența la zece ani de săptămâna trecută, randamentul a fost de 4,5% pe an, în timp ce anul trecut Finanțele au vândut bonduri în dolari pe aceeași scadență la un randament de 6,45% pe an. Programul Ministerului Finanțelor pentru acest an vizează emisiuni de 2,5 miliarde de euro pe piețele externe.

Anul trecut necesarul mare de finanțare al statului a determinat un salt al datoriei publice spre 40% din PIB, însă ritmul de creș­te­re s-a mai temperat comparativ cu anii 2010 și 2011. Datoria publică a făcut anul trecut un salt de circa 17 mld. lei. Creșterea de datorie guvernamentală a fost determinată în principal de angajarea de datorie pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei, atât de pe piața internă, cât și de pe piața externă, potrivit Finanțelor. În 2012, Trezoreria a împrumutat aproximativ 58 mld. lei lei din piața locală. La această sumă s-au adăugat emisiuni în valută de 2,25 mld. euro și 2,25 mld. dolari.