În ultimul an, UE și FMI au angajat 640 mld. euro (890 mld. $) pentru susținerea economiilor cu probleme de la periferia Europei. Totuși, ratele dobânzii la obligațiunile Greciei, Irlandei și Portugaliei se mențin la maxime record sau în apropierea acestora, scrie The New York Times.
Presați din nou de o piață sceptică să acționeze, liderii Europei au pus la punct o nouă structură ce va permite fondului de salvare EFSA să aloce toți cei 440 de miliarde de euro în caz de necesitate și să achiziționize obligațiuni în cadrul licitațiilor guvernamentale. Aceștia au relaxat în același timp condițiile privitoare la creditele acordate Greciei, reducând ratele dobânzii și prelungind termenele de plată.Analiștii și investitorii au întâmpinat efortul cu o aprobare combinată cu prudență.
Însă după cum s-a întâmplat adesea cu planurile de salvare europene, și în acest caz pare să existe ceva mai mult: în timp ce facilitatea europeană poate acum cumpăra obligațiuni la licitații guvernamentale, aceasta nu le va putea achiziționa de pe piața secundară. Acest lucru va spori presiunea asupra BCE să-și păstreze rolul de cumpărător de ultimă instanță de obligațiuni ale țărilor aflate la periferia Europei. În plus, acordul stipulează că fondul poate cumpăra obligațiuni numai de la țările care au primit bani de susținere, o prevedere ciudată care înseamnă că țara care are cel mai mult nevoie de sprijin în acest moment, Portugalia, nu va beneficia de el.
Dirk Hoffman-Becking, analist bancar în cadrul Sanford C. Bernstein & Company din Londra, arată că dacă facilitatea nu intră pe piața secundară pentru a achiziționa un volum mare de obligațiuni, ratele dobânzii se vor menține ridicate. În general, BCE nu a fost dispusă să intervină în mod agresiv, achiziționând obligațiuni ale economiilor periferice în valoare de doar 77 mld. de euro până acum. Recent, banca a anunțat că nu a mai cumpărat astfel de obligațiuni de două săptămâni.
Astfel, lipsa unui cumpărător important va menține probabil dobânzile la un nivel ridicat și va continua să alimenteze neliniștea piețelor. Iar acest lucru rămâne în multe moduri rădăcina nesoluționată a crizei datoriilor suverane din Europa. Guvernele din zona euro și FMI le cer investitorilor să aibă încredere că programele de austeritate, susținute de majorări de taxe și reduceri drastice ale salariilor, vor duce la scăderea deficitelor și în ultimă instanță a nivelurilor datoriei.
Însă, după cum indică un nou raport privitor la originile crizei datoriilor realizat de Nomura, ceea ce se va întâmpla probabil va fi că datoriile țărilor ca Grecia și Irlanda vor crește.