Atitudinea pozitiva a populatiei poloneze fata de aderarea la Uniunea Europeana poate afecta investitiile straine din aceasta tara, in conditiile in care perspectiva introducerii ulterioare a monedei euro reprezinta un nou motiv de ingrijorare, au aratat o serie de analisti.
La sfarsitul saptamanii trecute, cetatenii polonezi cu drept de vot s-au prezentat in proportie de 57,34% la referendumul organizat de autoritati. Potrivit datelor oficiale, 77,44% dintre ei s-au exprimat in favoarea aderarii la UE, raportul fiind cu mult mai mare decat proportia de 50% necesara pentru validarea rezultatelor.
In acest fel, Polonia a depasit ultimul mare obstacol premergator aderarii la Uniunea Europeana, in 2004.
Primul efect determinat de aceste rezultate s-a manifestat pe pietele financiare, zlotul si obligatiunile poloneze incadrandu-se pe o traiectorie pozitiva.
Ascensiunea a fost intrerupta, insa, pe fondul ingrijorarii privind perspectivele politice incerte. Investitorii asteapta concluziile unei reuniuni cheie a Cabinetului de la Varsovia, care va avea loc marti.
Exista speculatii potrivit carora ministrul Finantelor Grzegorz Kolodko ar putea fi inlaturat din functie, din cauza unor divergente de opinie cu alti membri ai Cabinetului.
Kolodko incearca sa aplice o serie de reforme fiscale care sa pregateasca terenul pentru adoptarea monedei euro cat mai curand posibil. Masurile sale sunt insa nepopulare, pentru ca necesita administrarea rigida a fondurilor publice, intr-un moment in care economia nationala se afla in impas. Autoritatile si-au exprimat dorinta de a adera la zona euro in anul 2007.
In contextul in care aderarea la UE este un fapt aproape sigur, pietele incep sa isi concentreze atentia asupra momentului in care Polonia ar putea renunta la moneda nationala.
Un alt factor care influenteaza negativ atitudinea investitorilor straini este evolutia pietei valutare, in centrul atentiei fiind moneda ungara, care a fost extrem de instabila in cursul saptamanii trecute.
Forintul s-a depreciat fata de euro pana la cea mai mica valoare din istoria monedei unice, dupa ce banca centrala din Ungaria a intervenit in mod neasteptat pentru devalorizarea sa.
Cursul forintului s-a stabilizat ulterior, dupa declaratiile date de banca centrala si Ministerul Finantelor, dar investitorii au interpretat in mod negativ aceasta initiativa, considerand ca este un exemplu de strategie nestatornica.
O serie de analisti apreciaza ca actiunea bancii centrale ungare marcheaza inceputul unui val de devalorizari a monedelor nationale din statele candidate la Uniunea Europeana. In acest fel, autoritatie incearca sa controleze mai bine cursurile de schimb si sa introduca mecanismul revizuit de schimb european (ERM 2) – etapa anterioara aderarii la euro.
Perspectiva unei perioade incerte pe piata valutara din regiune va spori prudenta investitorilor straini.
Una dintre conditiile impuse prin tratatul de la Maastricht privind aderarea la zona euro este ca statele candidate trebuie sa utilizeze cel putin doi ani mecanismul revizuit de schimb european. Aceasta prevedere a devenit, in ultima perioada, un motiv de nemultumire.
In luna mai, Pedro Solbes, comisarul european pentru probleme economice si monetare, a subliniat inca o data importanta ca statele candidate sa ajunga la rate de schimb competitive. El a declarat ca viitoarele membre ale Uniunii Europene trebuie sa mentina fluctuatia monedelor nationale fata de euro in limita “plus/minus 2,25%”.
“Declaratiile lui Solbes au fost luate in serios de autoritatile ungare, iar initiativa lor va fi urmata si de alte state. Acest lucru poate da nastere unui val de turbulente pe pietele valutare, pana la introducerea mecanismului revizuit de schimb si chiar in timpul utilizarii acestuia”, a apreciat analistul Anders Faergemann, de la AIG Trading Group.