Oamenii de afaceri sunt descumpăniți în fața avalanșei de
propuneri lansate de autorități aproape zilnic și care vizează în
special segmentul de fiscalitate, iar unii dintre ei se gândesc
să-și ducă afacerile în Bulgaria pentru a scăpa de “bâlbâiala
politică”.
“Nu mă surprind măsurile luate aproape zilnic de Guvern. Vreau
să-mi mut din septembrie sediul social al companiei Interagro în
Bulgaria. Până atunci toată legislația va fi tradusă în bulgară și
vom căuta un sediu. Prefer să dau 10% cotă unică și să plătesc
impozitele statului bulgar și aici să dau doar impozitul pe teren
și clădiri. M-am săturat de măsurile luate de Guvern, dar și de
agresiunea fantastică a serviciilor secrete împotriva oamenilor de
afaceri. Nu mai vreau să fiu ascultat la orice oră din zi și din
noapte doar pentru că sunt antreprenor român”, a declarat Ioan
Niculae, proprietarul Interagro, companie aflată în top 3 cele mai
mari companii cu capital privat românesc în funcție de cifra de
afaceri. Compania Interagro a finalizat 2009 cu afaceri de 315 mil.
euro (1,3 mld. lei), în scădere cu 70% față de 2008, când a anunțat
afaceri de 538 mil. euro
(2 mld. lei). De asemenea, grupul a înregistrat pierderi de 13,7
milioane de euro (57,6 mil. lei), după ce a raportat un profit de
16,7 mil. euro (61,6 mil. lei) în 2008.
La fel de dezamăgiți sunt și managerii filialelor locale ale
companiilor străine, aflați în situația de a promova România la
sediul firmei-mamă.
Cristian Cornea, spre exemplu, directorul general al filialei
locale a grupului polonez Can-Pack, care deține o fabrică de
ambalaje din aluminiu în București cu afaceri de 40 de milioane de
euro, a spus că încearcă să transmită mereu către compania-mamă din
Polonia un mesaj de încredere în evoluția României. Însă dacă
guvernanții vor continua să se comporte în “maniera haotică și
diletantă de până acum”, nu va mai dura mult încrederea lui în
stabilitatea țării. “Bâlbâielile lamentabile ale autorităților
denotă, în viziunea mea, o pierdere fără precedent a autorității
statului. Lansarea de dezbateri publice fără sfârșit pe subiecte
haotice (colectare bonuri fiscale, impozit progresiv,
creștere/scădere TVA) cu punctarea ocazională a unor măsuri
concrete în contradicție totală cu pilonii principali care ne-ar
putea salva, și anume restabilirea încrederii populației în viitor
și creșterea consumului, par doar un vis”, a declarat Cristian
Cornea.
El a mai spus că deja a devenit un clișeu să vorbim despre lipsa
totală de predictibilitate a evoluției pieței, indicatorilor
financiari, dobânzilor, taxelor, care duc la o demotivare masivă a
sectorului privat.
O poziție similară o are și Alin Ursu, administrator al
companiei Angelli Spumante & Aperitive, firmă cu o cifră de
afaceri de 14 mil. euro anul trecut. “Mediul de afaceri este
speriat de bâlbâiala din zona politică. Noi nu putem să adoptăm o
poziție mai dură. Ce să facem? Să nu plătim taxele? Trebuie să
plătim. Suntem la mâna oamenilor politici. (…) Pentru noi a fost
catastrofal tot ce s-a implementat până acum”, a spus Ursu. El se
referă atât la majorarea TVA care a determinat o scădere a
vânzărilor companiei cu 10% până acum, cât și la creșterea accizei
care a avut de asemenea un impact negativ asupra vânzărilor.
În ceea ce privește numărul mare de variante pe care autoritățile
le-au lansat în ultima perioadă, șeful Angelli este de părere că
împiedică realizarea oricărui buget sau plan de afaceri și că dacă
înainte aveau planuri pe termen lung, acum “nu mai sunt nici măcar
pe un an”. El este de părere că un set de măsuri clare, chiar dacă
mai dure, implementate de la început și stabile în timp ar fi fost
de preferat.
Pe de altă parte, Florin Pogonaru, președintele Asociației
Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susține mai degrabă un
scenariu în care statul enunță principiile după care își creionează
politica fiscală și pe baza acestora decide măsurile punctuale. Un
astfel de principiu ar fi în opinia sa “pro business” care
presupune ca statul să-și plătească datoriile către privați, iar un
altul stimularea consumului intern pe baza producției
interne.
“Prima regulă în mediul de business o reprezintă stabilitatea și
predictibilitatea. Au ajuns și bulgarii să râdă de noi, care nu au
schimbat Codul fiscal de ani buni și spun că investitorii se duc la
ei. Înțelegem și justificarea autorităților de a ataca cota unică
(de a o scădea- n.red.) care a stat la baza succesului nostru
economic trecut, însă era nevoie de o dezbatere publică pentru a se
vedea oportunitatea”, a precizat Pogonaru.
Asociații pentru un lobby mai puternic
Cuvântul “impredictibilitate” se află pe buzele tuturor managerilor
din economie, care conduc atât afaceri mari, cât și IMM-uri.
Astfel, omul de afaceri Radu Enache, care controlează 14 hoteluri
pe piața românească prin lanțul hotelier Continental, cu o cifră de
afaceri de 21 mil. euro anul trecut, susține că problema cea mai
mare cu care se confruntă este tocmai această lipsă de
predictabilitate, care să permită abordarea corectă a diferitelor
aspecte ce țin de business.
“Din această cauză nu putem să avem un plan clar și structurat de
dezvoltare a businessului pe un an, ci trebuie să facem planuri
provizorii. Este clar că nu se pot face afaceri în aceste condiții,
însă noi (oamenii de afaceri -n. red.) tot încercăm să găsim
soluții pentru a continua activitatea”, a declarat Radu Enache,
proprietarul lan țului hotelier Continental Hotels, ce a încheiat
primele șase luni ale anului cu afaceri în stagnare la 9,5 mil.
euro.
“Încercăm să luptăm în aceste condiții și chiar am luat în calcul
să ne unim mai mulți hotelieri și să prezentăm guvernanților
problemele noastre. Dar o astfel de acțiune nu ar avea rost în
condițiile în care nu există un interlocutor de discuție. Pentru a
transmite un mesaj și pentru a se rezolva ceva este nevoie de un
interlocutor într-o discuție.” Enache a mai spus că până acum el nu
a văzut niciun program de relansare economică lansat de guvernanți,
ci doar “o preocupare continuă pentru supraviețuirea la putere și
pentru propria imagine, care oricum este degradată”.
El a mai spus că a discutat cu mai mulți politicieni despre
problemele mediului de afaceri, însă “aceștia nu știu pe ce lume
trăiesc”.
Alți antreprenori, cum este cazul lui Alin Burcea, proprietarul
agenției de turism Paralela 45, cu o cifră de afaceri de 10
milioane de euro anul trecut, spun că există două variante:
adaptarea sau emigrarea.
“În condițiile de față, în care nu există nicio predictabilitate,
nu știi ce vânzări vei avea și deci nu poți să îți faci planuri de
dezvoltare. Există două variante pentru fiecare din noi: ori ne
adaptăm, ori emigrăm. Cei care aleg prima variantă trebuie să
suporte tot ce se întâmplă în acestă țară și să facă mai multe
planuri de afaceri: un plan A, un plan B și cred că ar trebui să
existe și un plan Z, atât este de impredictibilă situația din
piață”, a spus Burcea. El a mai adăugat că în România, spre
deosebire de Germania și Anglia, unde totul este organizat, oamenii
de afaceri sunt supuși continuu la șocuri.
Situația este la fel de dură și pentru afacerile mai mici din
economie. Dragoș Săbărean, managing partner al firmei Glassworks,
care produce de opt ani mobilier din sticlă sau din materiale
combinate pentru piața locală, spune că toate deciziile luate de
Guvern și schimbările pe care le implică acestea dau peste cap
businessul.
“Ar trebui ca guvernanții să aibă și să anunțe un plan de măsuri
care vor fi adoptate în următoarele 6-9 luni de zile pe care să
nu-l mai schimbe în această perioadă, să facă simulări pe deciziile
respective, să vadă impactul lor, astfel încât mediul de afaceri să
fie pregătit și să-și ia măsurile necesare”, spune antreprenorul
care conduce o companie care anul trecut a înregistrat afaceri de
peste 220.000 de euro, în scădere cu 50% față de anul
anterior.
“Dacă situația va decurge în continuare așa, vom închide firma și
vom pleca să facem business în altă țară. Noi am încercat să fim
corecți și am plătit toate taxele și impozitele, iar statul pe noi
nu ne protejează cu nimic. Ar trebui să existe niște grațieri de
plată la impozite, iar o altă măsură necesară este plata TVA la
încasarea facturii, să dea un imbold mediului de afaceri să producă
în continuare, altfel vom închide cu toții.”
Șirul deciziilor și declarațiilor care au inflamat mediul de afaceri
6 mai 2010: Președintele Traian Băsescu anunță tăierea pensiilor
cu 15% și a salariilor cu 25%;
25 iunie 2010: Curtea Constituțională decide că este
neconstituțională tăierea pensiilor, dar dă undă verde pentru
tăierea salariilor;
26 iunie 2010: Guvernul anunță majorarea TVA de la 19% la
24%;
12 iulie 2010: Președintele Traian Băsescu insistă că TVA trebuie
redusă la 19% prin impozitarea pensiilor;
6 iulie 2010: Ministrul economiei Adriean Videanu a spus că este în
analiză micșorarea cotei unice de la 16% la 10%;
13 iulie 2010: Ministrul finanțelor Sebastian Vlădescu anunță
sfârșitul cotei unice și trecerea la impozitul progresiv;
23 iulie 2010: Ministrul finanțelor anunță că nu ia în considerare
modificarea sistemului de taxe și impozite în acest an;
26 iulie 2010: Guvernul anunță că românii care cer bon fiscal vor
fi premiați, măsură ce are în vedere reducerea evaziunii
fiscale;
26 iulie 2010: Premierul Emil Boc anunță că este analizată
impozitarea averilor mari;
26 iulie 2010: Apar primele informații despre majorarea TVA cu încă
un punct procentual, la 25%;
27 iulie 2010: Ministrul finanțelor anunță că majorarea TVA la 25%
și reducerea cotei unice la 10% nu au fost luate în calcul în acest
moment.