În ultimii ani, IoT a fost intens discutat în România, dar adesea într-o zonă abstractă: senzori, conectivitate, „smart”. Din experiența mea directă în dezvoltarea și operarea de sisteme IoT aplicate, valoarea reală nu apare în faza de concept sau pilot, ci abia atunci când soluțiile sunt integrate în procese critice și sunt evaluate strict prin rezultate economice, operaționale sau de conformitate.

România nu mai este o piață incipientă din punct de vedere tehnologic. Conform analizelor publice de tip market mapping, pe piața locală activează peste 30 de companii care dezvoltă sau implementează soluții IoT ca produse proprii – hardware, firmware și platforme software – cu aplicații în agricultură, industrie, energie, logistică,  monitorizarea flotelor de autoturisme si biciclete, orașe inteligente și domenii reglementate. Beneficiile acestor soluții sunt documentate la nivel internațional și se concentrează pe trei direcții recurente: reducerea costurilor operaționale cu 10–30%, eficientizarea utilizării resurselor și diminuarea riscurilor de neconformitate.

Un paradox al pieței locale este că infrastructura este pregătită, dar adopția rămâne selectivă. Datele ANCOM arată că sectorul telecom din România a generat în 2024 venituri de aproximativ 16,1 miliarde lei, serviciile de internet (fix și mobil) reprezentând circa 40% din total. În același timp, Eurostat indică faptul că doar 11% dintre companiile românești cu peste 10 angajați utilizau soluții IoT (ultimul an raportat), mult sub media UE. Din practică, explicația este clară: decizia de adopție nu este una tehnologică, ci economică. IoT este implementat acolo unde impactul poate fi cuantificat și apărat într-un buget.

Agricultura de precizie este unul dintre cele mai clare exemple de IoT cu randament măsurabil. În cazul SysAgria, valoarea nu vine din simpla colectare de date, ci din reducerea variabilității deciziilor. Studiile FAO și ale Comisiei Europene arată reduceri ale consumului de apă de 20–30%, scăderi ale inputurilor de fertilizanți de 10–25% și diminuarea pierderilor de producție cu 5–15% prin intervenții timpurii. Aplicate la o fermă de circa 1.000 ha, aceste procente pot însemna economii anuale de 80–150 euro/ha, ceea ce se traduce, în practică, într-un ROI de 1–3 sezoane agricole.

Un al doilea domeniu în care IoT nu mai este opțional este cel al industriilor reglementate. În industria jocurilor de noroc, cadrul legal adoptat în decembrie 2025 a mutat discuția de la eficiență la transparență și trasabilitate. Soluții precum SysTracking asigură monitorizare continuă, geofencing și loguri istorice auditable. Beneficiul major este instituțional: fiecare aparat poate fi identificat și verificat în timp real, iar istoricul său este disponibil pentru controale și audituri, permițând operatorilor să demonstreze rapid și standardizat conformitatea cu cerințele legale.

În mediul urban, SysParking ilustrează probabil cel mai clar un caz de IoT cu impact financiar direct. Studiile World Bank, OECD și ale Comisiei Europene indică creșteri ale veniturilor din parcare de 10–30%, reduceri ale costurilor de operare de 15–25% și scăderi ale timpului de căutare a unui loc de parcare cu 20–40%. Pentru o municipalitate cu 5.000 de locuri de parcare tarifate, aceste efecte pot genera un plus anual de 300.000–600.000 euro, ceea ce conduce frecvent la un ROI sub 24 de luni, incluzând costurile de infrastructură și operare.

Privind în ansamblu, cred că următoarea etapă a IoT în România va fi una pragmatică. Mai puține concepte generale, mai multe soluții verticale. Mai puține promisiuni, mai multe cifre. În cazul Syswin Solutions, această abordare s-a reflectat și într-o creștere de peste 50% în ultimii doi ani, pe fondul cererii pentru soluții IoT aplicate, scalabile și adaptate contextului local.

Privind înainte, direcția de creștere este susținută de cererea observată în piață și de proiectele aflate în derulare. Conform estimărilor interne ale Syswin Solutions, adoptarea soluțiilor de agricultură de precizie, asset tracking în industrii reglementate și monitorizare urbană în timp real are potențialul de a depăși pragul de 50.000 de echipamente active în următorii ani. Această proiecție este corelată cu presiunea tot mai mare pentru eficiență operațională, trasabilitate și conformitate, precum și cu maturizarea infrastructurii de comunicații și a cadrului legislativ, care favorizează implementări la scară.

IoT nu mai este despre a colecta date, ci despre a lua decizii mai bune, mai rapide și mai ușor de justificat. Acolo unde tehnologia este legată direct de costuri, riscuri sau obligații legale, adopția vine firesc. Restul rămâne, cel puțin deocamdată, la stadiul de experiment.

Notă despre autor: Hannelore Valkanov are peste 10 ani de experiență în dezvoltarea de platforme IoT scalabile pentru agricultură de precizie, monitorizare în timp real și infrastructuri urbane.