Peste 15 milioane de irakieni au fost asteptati ieri la urne in cadrul unui scrutin legislativ calificat in mod unanim de observatori drept crucial pentru viitorul democratic al tarii.
Actualul premier irakian, Ibrahim al Jaafari, a sintetizat cel mai bine semnificatia acestui scrutin legislativ spunand: “Cel mai important lucru pentru irakieni e ca au acum posibilitatea de a se exprima prin buletinele de vot, si nu prin detonarea de bombe”. In linii mari, scrutinul a fost lipsit de incidente majore, chiar daca s-au inregistrat cateva explozii, acestea nu au provocat multe victime, procesul de vot nefiind perturbat.
Mai mult de 7.000 de candidati reprezentand cele trei mari comunitati etnice ale tarii – siitii, sunnitii si kurzii – s-au inscris in cursa pentru cele 275 de locuri ale viitoarei Adunari Nationale, organul legislativ suprem al Irakului. Spre deosebire de alegerile legislative desfasurate la sfarsitul lunii ianuarie a acestui an, care au dus la formarea unei Adunari Nationale provizorii a carei principala misiune a fost sa elaboreze textul viitoarei Constitutii a tarii, de data aceasta irakienii vor desemna un Legislativ al carui mandat va avea o durata de patru ani.
Prima sarcina a viitorului parlament va fi alegerea cu o majoritate absoluta a noului presedinte al tarii. La randul sau, conform noii constitutii irakiene, presedintele va desemna un candidat pentru functia de prim-ministru din randul celei mai mari formatiuni din Adunarea Nationala. Tinand cont de toate aceste proceduri dificile si indelungate, analistii se asteapta ca viitorul guvern al tarii sa nu fie instalat mai devreme de luna aprilie a anului viitor.
Desi rezultatele finale nu vor fi anuntate de catre Comisia Electorala irakiana decat dupa cateva saptamani, sondajele de opinie indicau scaderea reprezentarii parlamentare a siitilor pe fondul mobilizarii comunitatii sunnite din provinciile din centrul tarii, care, de data aceasta, spre deosebire de scrutinul de la inceputul anului, s-a prezentat in numar foarte mare la urne.
Unii observatori apreciau ca in anumite localitati cu majoritate sunnita, rata de participare la vot se va apropia de 80 %.
“Sunt incantat ca pot vota pentru prima data, mai ales ca aceste alegeri vor determina plecarea fortelor de ocupatie americane din Irak”, a spus Jamal Mahmoud, un tanar sunnit din orasul Ramadi. Entuziasmul sau este impartasit si de Hussein Garmiyani, un kurd din Kirkuk, care a impregnat buletinul de vot cu propriul sange, aratand ca el a fost o victima a regimului lui Saddam Hussein. “Ultimii cativa ani au fost ani de sange, iar eu am semnat pentru libertate cu propriul meu sange”, a declarat Garmiyani.
Asteptarile populatiei fata de noua guvernare sunt ridicate, insa ceea ce isi doresc cei mai multi irakieni este stabilizarea tarii.
Contrar impresiei generale, ultimele sondaje date publicitatii in Irak indica faptul ca cea mai mare parte a populatiei considera ca traieste acum mai bine decat sub regimul de dictatura al lui Saddam Hussein si aproape 80% din irakieni declara ca au incredere in viitorul tarii. Presedintele american George W. Bush a salutat prezenta sporita la vot a sunnitilor, care alcatuiesc nucleul dur al insurgentei irakiene, apreciind ca acest lucru va contribui la stabilizarea tarii si va oferi un mesaj clar de distantare a populatiei de elementele extremiste, de militantii Al-Quaida si de fortele ramase loiale fostului partid Baas, al lui Saddam Hussein.
Administratia republicana a fost pusa sub presiune de opinia publica interna si de catre Congres pentru a stabili un calendar de retragere din Irak. In conditiile in care situatia din aceasta tara ramane tensionata, incidente violente petrecandu-se practic in fiecare zi, oficialii americani incearca sa prezinte evolutiile procesului democratic din Irak ca pe un semn al progreselor inregistrate de catre Coalitie.
George Bush a precizat chiar ca, in functie de evolutia situatiei din teren, SUA ar putea sa inceapa sa-si reduca prezenta militara din Irak. In momentul de fata 160.000 de soldati americani sunt prezenti in aceasta tara, estimandu-se ca dupa desfasurarea scrutinului numarul trupelor americane sa coboare sub 140.000 de militari.
Cum anul 2006 este un an electoral important in Statele Unite, in luna noiembrie urmand sa aiba loc alegeri pentru Congres, exista tot mai multe voci, chiar din randul Partidului Republican, care cer deschis administratiei Bush sa reduca in mod semnificativ prezenta americana in Irak pentru ca partidul sa nu piarda teren din aceasta cauza in fata opozitiei democrate.
De asemenea, aceste alegeri sunt importante si pentru partenerii americanilor din cadrul Coalitiei multinationale desfasurate in Irak. Unele tari si-au anuntat deja intentia de a se retrage din aceasta zona dupa derularea scrutinului legislativ, in timp ce altele, precum Polonia, au precizat ca vor reevalua oportunitatea prezentei lor militare in Irak dupa evolutia situatiei post-electorale. mihnea.anastasiu@zf.ro