Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a devenit extrem de optimist în privința evoluției economiei, anunțând că se așteaptă ca anul viitor România să aibă o crestere de 4-5 %, iar pentru acest an crede într-un plus de 1,5%.
El spune că în prezent economia românească este stabilizată și pregătită pentru un nou ciclu de creștere “sustenabilă”.
“Dacă se vor face investițiile din agricultură, dacă absorbția fondurilor europene va fi mai ridicată, dacă se vor face investiții în infrastructură, este posibil să avem surpriza unei creșteri mai mari de 1,5%… pentru la anul, întocmai ca și creditorii noștri internaționali – UE, FMI, Banca Mondială- vizăm o creștere între 4 și 5%. Exporturile merg bine și le vom încuraja în continuare. Creșterea mai rapidă a exporturilor decât a importurilor va fi dovada că această țară își restructurează economia și că va avea o creștere economică de durată, nu un foc de paie”, a spus Mugur Isărescu în fața investitorilor arabi și români, care au fost prezenți la Forumul Consiliului de Cooperare al Golfului – România.
Tot mediul de afaceri și clasa politică așteaptă să vadă ce se va întâmpla cu economia în trimestrul I pentru că dacă va consemna un plus, un plus față de trimestrul IV din 2010 înseamnă că tehnic am ieșit din recesiune (două trimestre consecutive economia trebuie să fie pe plus).
Isărescu a susținut cel mai optimist discurs în fața investitorilor și a mediului de afaceri din ultimul an, menționând că economia s-a corectat îndeajuns începând de la deficitul de cont curent până la deficitul bugetar. “Așa cum vedem noi de la Banca Națională, există o mică probabilitate ca dezechilibrele să revină, bineînțeles și condiționat ca politicile economice să fie în continuare cele corecte. Deficitul extern, cel care ne-a atras cele mai mari vulnerabilități, s-a redus la 4-5% din PIB. Un deficit extern între 4 și 6% este un deficit care poate fi finanțat prin intrări de durată de capitaluri, nu prin mișcări volatile de capitaluri, chiar și prin investiții străine directe, a menționat guvernatorul.
În ciuda optimismului manifestat la nivel politic, mediul de afaceri este încă prudent în a spune cu certitudine că economia își revine. Deși industria și exporturile înregistrează creșteri constante, revenindu-și de mai bine de un an, consumul, construcțiile și investițiile bat pasul pe loc. Analiștii economici, care de obicei sunt mai prudenți în privința viitorului, și-au îmbunătățit ușor previziunile pentru acest an. ING Bank, care de obicei are cea mai pesimistă estimare privind evoluția economică, și-a revizuit previziunile de creștere pentru acest an de la 0,2% la 0,6% și de la 2,5% la 3,5% pentru anul viitor. Estimarea îmbunătățită pentru anul viitor se bazează pe faptul că 2012 este un an electoral și nivelul cheltuielilor guvernamentale va fi ridicat, menționează Nicolae Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank.
Lucian Anghel, economistul șef al BCR crede într-o creștere economică de 4% anul viitor. “În orice țară, în anii electorali consumul este ajutat. Foarte mulți primari vor fi obligați să arate că dezvoltă zona pe care o conduc. Ar fi bine dacă s-ar concentra pe infrastructură.”
Isărescu spune că din toamnă inflația va coborî spre 4% pe an față de 7,2-7,5% acum. “Avem deocamdată două necunoscute – alimentele pentru că creșterile de prețuri se văd și în România, este un impact al prețurilor pe plan internațional, și țițeiul.”
În doi ani și jumătate de criză România a pierdut aproape 13
miliarde de euro din PIB, iar cel mai lovit a fost sectorul privat
care a fost nevoit să dea afară sute de mii de angajați și să
trimită în insolvență peste 20.000 de firme, cu afaceri cumulate de
peste 11 miliarde de euro. Investițiile străine s-au prăbușit de la
9 miliarde de euro la 2 miliarde de euro, iar sectorul de
construcții a căzut dramatic pentru că oamenii s-au speriat de
criză și nu au mai cumpărat case.
În ciuda faptului că România a luat aproape 20 miliarde de euro de
la FMI, Banca Mondială și UE căderea economică nu a putut fi
evitată, investitorii străini sunt din ce în ce mai rari, iar după
cum a spus miliardarul Ion Țiriac România a ajuns să nu mai conteze
în birourile celor care decid unde să facă o fabrică sau să aloce
milioane de euro pentru un proiect nou. Timp de două zile la
București s-a desfășurat un forum la care au participat investitori
din zona Golfului un teritoriu unde prezența românească se face
simțită mai mult prin turism.
De partea cealaltă investițiile arabe în România sunt destul de
scăzute, făcute mai ales de cei care au beneficiat de deschiderea
economică ca urmare a căderii comunismului. Președintele Băsescu
și guvernatorul Isărescu au încercat în cele două zile să prezinte
România ca o țară cu potențial semnificativ. Băsescu le-a spus
investitorilor din Golf că dacă vor să vadă potențialul, să nu se
uite la infrastructură, ci mai degrabă să vadă țara din elicopter.
Isărescu, care conduce Banca Națională de peste 20 de ani, crede
“că în România sunt mai multe oportunități de investiții decât ne
putem noi imagina. Le putem vedea din elicopter, dar și din
cifre”.
Dar de ce nu sunt investiții, ce are nevoie această țară pentru a
nu bate pasul pe loc? “În primul rând cred că nu de bani, ci de
antreprenori, de proiecte viabile și de oameni capabili să le ducă
la bun sfârșit. Suntem o țară cu multe proiecte neterminate. Acesta
este adevărul”, a menționat Isărescu.
El le-a spus investitorilor că în România nicio bancă nu a fost
închisă în criză, nicio instituție nu a primit sprijin bugetar, iar
capitalizarea băncilor este foarte bună.
“Există deci motoarele financiare necesare pentru a asigura o
creștere economică de durată. Bineînțeles că bancherii, care simt
mirosul banilor și al profitului va trebui să găsească, inclusiv la
simpozioane de acest fel, oportunități de a credita în condiții
profitabile”, a conchis guvernatorul.
Ce spune guvernatorul Băncii Naționale
- Dorim o creștere pe termen mai îndelungat și bazată pe factori care să nu ducă la accentuarea sau la revenirea dezechilibrelor din trecut, ci dimpotrivă să contribuie, chiar de la nivelul corectat astăzi, la diminuarea lor. (…) De aceea noi am și insistat ca următorul ciclu de creștere economică – sau actualul, credem că am intrat deja în el – să fie bazat în principal pe stimularea producției, să aibă o bună componentă bazată pe export și să se mențină acest decalaj pozitiv arătat în ultimii doi ani, prin care creșterea exporturilor s-a realizat în ritmuri mai mari decât avansul importurilor. Asta înseamnă că vom rămâne cu un deficit extern sustenabil, finanțabil, și înseamnă ieșirea din cercul vicios pe care îl presupune o recesiune.
- Așa cum vedem noi de la banca națională, există o probabilitate mică ca dezechilibrele să revină, bineînțeles și condiționat ca politicile economice să fie în continuare cele corecte. Deficitul extern, cel care ne-a atras cele mai mari vulerabilități, s-a redus la aproximativ 4-5% din PIB. Sperăm să rămânem în zona asta. Un deficit extern între 4 și 6% este un deficit care poate fi finanțat prin intrări de durată de capitaluri, nu prin mișcări volatile de capitaluri, chiar prin investiții străine directe.
- Marea întrebare care îi preocupă pe creditorii noștri și investitorii străini este dacă atunci când economia va crește, deficitul extern va rămâne la 5-6% din PIB sau se va duce din nou spre 10%. Consolidarea unui asemenea deficit și deci a sustenabilității corecției cred că va da mare încredere investitorilor străini, creditorilor noștri, dar și investitorilor români. O asemenea variantă înseamnă creștere economică durabilă, sustenbilă, un ciclu lung de creștere economică și nu un foc de paie.
- În acest an urmează să fie un deficit structural de 3,5% din PIB. Bineînțeles că pe măsură ce economia crește, cifrele se inversează.
- Dacă se vor face investițiile din agricultură, dacă absorbția fondurilor europene va fi mai ridicată și dacă se vor face investiții în infrastructură, este posibil să avem surpriza unei creșteri mai mari de 1,5%. (…) Exporturile merg bine și le vom încuraja în continuare. Creșterea mai rapidă a exporturilor decât avansul importurilor va fi dovada că această țară își restructurează economia și că va avea o creștere economică de durată.