Banca Națională nu este dispusă să tolereze fluctuații mari de
curs, dar nici nu se opune mișcărilor cerute de economie, a
precizat ieri guvernatorul Mugur Isărescu, replicând astfel față de
opiniile mai multor analiști și oameni de afaceri care consideră că
nivelul actual al euro este menținut artificial.
“Cursul trebuie să fie flotant și relativ stabil. Nu este
artificial. Poate că am evitat (prin intervenții – n. red.)
fluctuații excesive, pentru că ar fi transmis semnale negative în
toate părțile”, a spus Isărescu la seminarul Romanian Financial
Forum, organizat de Mediafax și BNR. De la debutul crizei
financiare pe plan local, în octombrie 2008, leul a pierdut circa
20% în fața euro, care a urcat de la 3,7 lei la un vârf de 4,4 lei,
atins în iunie anul acesta.
În 2004 euro era la cotația de 4,2 lei. Dar în cei șase ani
inflația a fost de 42% în timp ce deprecierea este de numai 3%. Din
acest motiv se vorbește despre o apreciere reală a leului, care nu
era necesară pentru economie. Tema stimulării economiei prin
ieftinirea creditului în lei, chiar cu riscul unei noi deprecieri a
cursului, a fost abordată în ultimele săptămâni și de ZF. Doar
revenirea exporturilor a tras producția industrială în sus, în timp
ce consumul intern scade. În aceste condiții, mai mulți analiști
apropiați mediului de afaceri cer un leu mai slab, care să
stimuleze exporturile. Cum vede însă Isărescu lucrurile?
“Când vezi o creștere cu 20% a exporturilor, ca economist, trebuie
să te gândești cât mai e de stimulat printr-o depreciere de curs?
Sunt capacități de producție în România care ar putea fi utilizate
mai bine? Există piețe de desfacere?”
Guvernatorul spune că doar exportatorii care livrează produse 100%
românești ar avea doar de câștigat dintr-o depreciere a cursului,
în schimb, cei care utilizează și bunuri de import în procesul de
producție ar simți un impact și în costuri.
“Exportatorii de ciuperci de pădure, care luând un produs strict
românesc, nu au importuri de completare, apar în ziare și ne
vorbesc.” El a arătat, pe de altă parte, că este “preocupat” de
aprecierea leului față de dolar, în condițiile în care o bună parte
din creșterea exporturilor a fost înregistrată pe piețele din afara
UE.
Polonezii au evitat criza prin reforme, nu prin deprecierea
zlotului
Isărescu a respins ieri și raportarea la
modelul Poloniei, singura economie din regiune care a reușit să
evite criza, dar care acceptase în toamna lui 2008 o depreciere mai
mare a monedei.
“Formularea «Polonia a depreciat zlotul…» este de o simplitate
jurnalistică. Polonia nu a avut recesiune pentru că acolo s-au
făcut reforme structurale. Ei au făcut un câștig din fondurile
europene structurale. Criza i-a prins pe intrări masive de fonduri
structurale”, a spus Isărescu.
El a arătat că analiștii care calculează volumul intervențiilor BNR
pe piață nu țin cont și de sumele schimbate pentru Ministerul
Finanțelor, care în ultimii doi ani a avut împrumuturi în valută de
peste 8 miliarde de euro.
“Dacă veți introduce datele Ministerului de Finanțe, veți vedea că
nivelul cursului nu este artificial. Dacă ar fi vândut aceste
fonduri în piață, era cursul mai puțin artificial? Cu 8 miliarde de
euro, cursul se ducea spre 3,5 lei pentru un euro”, a spus
Isărescu.
Guvernatorul afirmă că un volum disproporționat de mare al
rezervelor valutare ar ridica semne de întrebare și ar fi
costisitor de asigurat. Precizările lui au venit după ce analiștii
ING au arătat recent că BNR a vândut 11 mld. euro din fondurile
proprii pentru a proteja cursul de la începutul crizei.
“Ții rezervă ca să câștigi credibilitate, să-ți îmbunătățești
ratingul. Credeți că dacă noi ajungeam la 46 de miliarde de euro,
ne creștea ratingul? Cred că agențiile de rating ne cotează pentru
ceea ce facem, nu pentru ce facem în exces. Nu facem reforme
structurale, acolo cred că este o problemă mare și acolo suntem
cotați de agențiile de rating.”
Deprecierea ar lovi băncile
Unul din principalele impedimente în calea unei asemenea abordări
este însă dominanța euro în economie – atât în structura datoriilor
sectorului privat, cât și în cazul prețurilor pentru bunurile sau
serviciile oferite de mulți operatori.
Inclusiv guvernatorul a vorbit ieri despre rolul BNR de a menține
stabilitatea financiară. “Suntem o bancă centrală europeană și ne
preocupă stabilitatea financiară.” Aproape două treimi din creditul
privat este în valută, astfel că o creștere a cursului ar complica
și mai mult efortul clienților cu venituri în lei de a plăti
ratele. Cei care ar reuși ar avea și mai puțini bani pentru
consum.
De altfel, în această dezbatere analiștii din băncile comerciale
sunt mai apropiați de viziunea BNR, preferând un curs cât mai
stabil.
Negrițoiu, ING: Ipotecarele în euro sunt o bombă cu ceas. Euroizarea ține captivă țara
Creditele ipotecare în euro sunt o bombă cu ceas și reprezintă
“produsul toxic” pe care băncile românești l-au creat, pentru că
sunt greu de finanțat, iar BNR nu poate să utilizeze o depreciere a
leului pentru a stimula economia fără să afecteze stabilitatea
sistemului bancar, spune Mișu Negrițoiu (foto), președintele ING
Bank.
“Dacă există un produs toxic în România, acesta este creditul
ipotecar în euro. Este o bombă cu efect întârziat”, a spus
Negrițoiu. El compară aceste “ipoteci în euro bazate pe venituri în
lei” cu obligațiunile garantate cu credite ipotecare subprime
create de băncile americane.
Este pentru prima dată când un bancher comercial critică în termeni
atât de duri creditarea în valută. Creditele ipotecare în euro
totalizau la sfârșitul lunii august ceva mai mult de 6,1 miliarde
de euro, în timp ce valoarea ipotecarelor în lei este aproape
neglijabilă, la mai puțin de echivalentul a 400 de milioane de
euro, potrivit datelor BNR. La acestea se adaugă însă și creditele
de consum garantate cu ipotecă, care nu sunt prezentate detaliat de
BNR, dar care au o structură asemănătoare ipotecarelor. Negrițoiu
spune că principala problemă este finanțarea acestor credite,
pentru că perspectivele de adoptare a euro sunt tot mai incerte,
iar băncile locale se bazează pe fonduri împrumutate din
străinătate. “Uitați-vă cum finanțăm creditele în euro. Țara rămâne
captivă și te comporți de facto ca un consiliu monetar.”
Ghețea, CEC: Marjele la credite nu pot fi transparente, dar nici clienții nu sunt obligați să le accepte
Băncile nu pot să ofere transparență totală nici măcar dacă aplică formulele cerute de Protecția Consumatorului, pentru că marjele pe care le aplică pe lângă indicatorii de referință sunt rezultatul unui calcul intern, greu de înțeles de către public, spune Radu Ghețea (foto), președintele CEC Bank și șeful Asociaței Române a Băncilor (ARB). “Marjele nu sunt transparente și nu vor putea fi vreodată pentru că ele reflectă marja de profit și de risc al clientului. Fiecare client are riscul său, fiecare produs are riscul său și în laboratoarele noastre se determină această marjă, care poate să fie sau nu acceptată de client. El spune că bancherii se luptă în continuare pentru modificarea ordonanței 50/2010, prin care sunt introduse noi reglementări în domeniul creditelor pentru populație. Ordonanța este în prezent discutată în Camera Deputaților în vederea transformării în lege, această cameră având și rol decizional. Ghețea a participat ieri la dezbaterile Comisiei de Buget Finanțe din Camera Deputaților. Bancherii consideră că aplicarea ordonanței nu ar trebui să modifice costul creditului (respectiv să își conserve veniturile din dobânzi și comisioane), în timp ce clienții au interpretat anumite prevederi în sensul reducerii costurilor, prin eliminarea unor taxe și schimbarea modului de calcul al dobânzii. Ghețea consideră că bancherii au făcut deja concesii clienților în aplicarea noilor reglementări. “Sistemul bancar a cedat suficient. OUG 50 își produce deja efectele. Comisionul de rambursare anticipată a fost eliminat în totalitate.”
n Lucian Croitoru (BNR) – Bancherii trebuie să le explice clienților cât din costul plătit la credite reprezintă propria ineficiență și că se luptă să o reducă, pentru a recăpăta încrederea clienților, spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară. “Dacă nu veți explica și dacă nu veți demonstra un trend în ceea ce privește efortul de a reduce spre zero costul ineficienței interne, publicul va rămâne suspicios.” Avertismentul vine în condițiile în care bancherii se plâng tot mai frecvent de lipsa de cerere de finanțări din partea clienților, care sunt acum mult mai reticenți la contractarea unui credit. Băncile s-au confruntat cu scăderi ale profiturilor pe fondul cheltuielilor mari cu provizioanele, însă mulți jucători au reușit să își îmbunătățească câștigurile operaționale, prin majorarea veniturilor încasate din dobânzi și comisioane. Eforturile pentru reducerea cheltuielilor au fost moderate, bancherii evitând să închidă agresiv unități și să dea afară oameni, preferând să aștepte vremuri mai bune.
n Eugen Dijmărescu (Fondul de garantare) – Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar se va ocupa și de despăgubirea clienților care au depozite la sucursale locale ale băncilor străine, în eventualitatea în care un astfel de jucător ar intra în faliment, a spus Eugen Dijmărescu, președintele Fondului. În prezent, Fondul se ocupă doar de despăgubirea clienților care au depozite la băncile persoane juridice române. cei care au depozite la sucursale ale băncilor străine ar trebui să își încaseze despăgubirile de la instituțiile de garantare din țara de origine. “Fondul ar urma să aibă funcție de unic punct de interfață între deponenți și bănci, inclusiv în cazul sucursalelor, pentru că acești deponenți sunt în România”, a spus el, relatând discuțiile de actualitate care au loc la nivel european pe tema garantării depozitelor bancare. Începând din 2011 plafonul de garantare a depozitelor bancare va fi unificat la 100.000 de euro pe plan european. În prezent, pe plan local plafonul este stabilit la 50.000 de euro.
n Simona Dițescu (BCR Pensii) – Fondurile de pensii private au investit o parte mai mare din activele administrate în instrumente cu venit fix și risc scăzut din cauza evoluției nefavorabile din economie, cea mai mare expunere fiind realizată în cea mai mare parte pe sistemul financiar intern, a declarat Simona Dițescu, președintele BCR Pensii. Criza s-a resimțit pe piața fondurilor private obligatorii (Pilonul II) prin scăderea numărului de participanți pentru care s-au încasat contribuții și prin diminuarea sumelor colectate. În ceea ce privește pensiile facultative (Pilonul III), Dițescu spune că fondurile încasează cu dificultate contribuțiile de la clienți, iar firmele nu mai oferă angajaților pensii facultative sau chiar suspendă contribuțiile pentru participanții existenți.