Fără să o spună direct Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, avansează un nou interval pentru adoptarea euro de către România, 2021-2023, adică peste 10 ani. Din cinci criterii, România îndeplinește trei, iar celelalte două vor fi îndeplinite la anul.
Ce a provocat această stare de expectativă a guvernatorului BNR, un susținător al monedei unice? A spus-o chiar Mugur Isărescu astăzi la Conferința Internațională ESPERA 2013 unde a prezentat studiul său ”România și zona euro”.
Potrivit guvernatorului, motivele reținerii sale sunt reprezentate, între altele, nu de faptul că România nu ar putea îndeplini condițiile de aderare, ci de realitatea că popularitatea monedei euro a pierdut teren chiar în țările candidate la aderare – de pildă, în România, a scăzut la 50% de la peste 65% în 2007, în vreme ce într-o țară ca Cehia s-a prăbușit de-a dreptul la sub 25% de la aproape 50% în 2007.
Altfel spus, pe lângă criteriile ce trebuie îndeplinite pentru aderare – criteriile de la Maastricht – este nevoie ca alte condiții să fie realizate pentru o integrare de succes.
Avantajele adoptării euro au devenit mai puțin evidente, iar costurile mai vizibile – este greu să explici din punct de vedere politic populației de ce trebuie să contribuie la mecanisme financiare de care beneficiază în acest moment țări mai bogate, indică guvernatorul unul dintre impedimentele grăbirii unei soulții pe care nimeni nu o respinge sine die.
Nu în ultimul rând, arată Isărescu, amânarea momentului trecerii la moneda unică pare justificată acum date fiind riscurile asociate unei extinderi prea rapide a zonei euro.
Dincolo de criteriile de la Maastricht ce trebuie îndeplinite pentru aderarea la zona euro, Isărescu detaliază criterii ”dincolo de Maastricht” – vorbește, de pildă, despre alegerea momentului adecvat al adoptării monedei unice.
În privința criteriilor amintite, arată guvernatorul BNR, România îndeplinește trei din cele cinci criterii – îndeplinește criteriul cursului de schimb (plus/minus 15% apreciere/depreciere a leului față de euro), criteriul deficitului (sub 3% din PIB) și pe cel al datoriei publice (sub 60% din PIB). Mai are de îndeplinit criteriul ratei inflației și pe cel al ratelor dobânzilor pe termen lung.
Însă, arată Isărescu, există factori importanți pentru conturarea unui calendar al adoptării euro, între care la loc de frunte trebuie să stea asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare raportat la nivelul mediu al UE. Astăzi acest indice se situează la 49% din media UE față de 67% în cazul Estoniei sau 58% al Letoniei la momentul aderării lor la zona euro.
Nu în ultimul rând, reformele structurale trebuie continuate.
Factorul politic pentru fixarea unei date țintă de adeare este luat, de asemenea, în calcul de guvernator. El spune că data trebuie plasată la finalul unei perioade de acalmie politică și arată, folosindu-se de calandarul ciclurilor electorale, că cea mai calmă astfel de perioadă este între 2021-2023 (trei ani consecutivi fără alegeri).