„Dacă băncile nu vor să dea credite, nu au decât să tragă obloa­nele. Nu au din ce să trăiască. Bancherii trebuie să găsească venituri. Au sperat la venituri mai mari din cardurile de credit – s-au cam epuizat; e plină țara de carduri de credit. Au sperat în comi­sioa­ne, iar unii au cam sărit calul la comisioane. Trebuie să revină la funcția lor de bază – creditarea. Dacă nu știi să citești un bilanț, cum să dai credite?“, a declarat ieri Isă­rescu la prezentarea raportului tri­mestrial privind inflația.

Cererea internă crește lent, iar situa­ția economică generală e „cvasistag­nan­tă“, a amintit guvernatorul BNR. În aceste condiții, Isărescu consideră că ni­velul dobânzilor în România la credite tre­buie să fie mai scăzut. Creditul privat a stagnat în ultimii patru ani la echivalentul a 50 de miliarde de euro, dobânzile mari la creditele în monedă locală ținând și clienții sol­vabili departe de împrumuturi.

BNR a oferit în acest an un stimulent pentru ieftinirea creditelor în lei, re­du­când dobânda de politică monetară – care influențează indirect costul cre­di­telor acordate de bănci în economie – de la 5,25% la 4%, însă răspunsul băncilor s-a lăsat așteptat.

Bancherii au ajustat însă mai rapid do­bânzile la depozitele în lei după decizia BNR de a relaxa politica monetară și au aliniat imediat boni­ficațiile la costul în scă­dere al finanțării în lei de pe piața inter­bancară, pentru a-și îngroșa marjele de câștig. Însă, în cele din urmă, băncile au înce­put să reducă și costul împrumu­tu­rilor.

Șeful BNR a arătat că rata dobânzii la creditele noi în lei acordate populației înregistrează scăderi semnificative, la fel și la companii. Băncile ar putea să accelereze procesul de ieftinire a împru­muturilor în condițiile în care au lichidități suficiente.

„Sistemul bancar are suficientă lichiditate, poate puțin prea multă, dar credem că este bine ca băncile să se obișnuiască cu excesul de lichiditate. Cred că acest exces de lichiditate, chiar dacă s-ar putea să fie supărator, este necesar la nivelul băncilor care au trecut prin șocuri. Are loc procesul de deleveraging și simt nevoia să aibă un anumit confort. Băncile ar trebui să absoarbă excesul de lichiditate și să dea credite, în condiții prudențiale, nu oricum.“

Cele mai ieftine oferte de credite imobiliare în lei s-au așezat cu dobânzile efective pe palierul de 6% pe an după ce bancherii au ajustat în ultimele două săptămâni costul îm­prumuturilor la evoluția dobânzilor de pe piața monetară, care au atins minime istorice după decizia BNR de a relua ciclul de reducere a dobânzii-cheie la lei, oprit brusc în mai anul trecut.

Ce a declarat guvernatorul BNR

  • Așa cum nu ne-am pierdut cumpătul în vara anului trecut, când rata anuală a inflației a sărit în sus mult și a ieșit din interval din cauza secetei, crizei politice și a factorilor externi, nu sărim de bucurie acum nici în sus, nici în jos, pentru că rata anuală a inflației coboară la minime istorice și va continua să coboare.

  • BNR a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflație pentru acest an, de la 3,1% la 1,8%, precum și pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3%. Anticipăm o scădere a ratei sub intervalul de variație în prima parte a anului viitor și apoi o revenire, mai ales din efect de bază.

  • După septembrie 2014 dispare efectul de bază favorabil, dispar impactul reducerii TVA la pâine și impactul favorabil al scăderii prețurilor la produsele volatile.

  • Creditul în valută scade ca stoc, dar pare să fie compensat de tendința creditului în lei. Se pare că tendința este de durată. Bănuiesc că se va aplana scăderea destul de accentuată a creditului în valută și va fi din ce în ce mai mult compensată de creditul în lei.

  • Mai există neîncredere și nu este ușor să scapi de ea. Neîncredere există și din partea consumatorilor de credite, nu doar din partea bancherilor. Neîncrederea este reciprocă.

  • Eu cred că deja avem un trend, putem vorbi de un trend. Rata dobânzii la creditele noi în lei la populație înregistrează scăderi semnificative, la fel și la companii. Canalul transmisiei nu este blocat, ci funcționează, chiar mai repede decât ne-am și așteptat noi, ceea ce este un lucru bun.

  • În cea mai bună variantă, media anuală a inflației nu va coborî sub 1,5%. Va rămâne la 2%. Când vom vorbi de rata anuală a inflației și când calculăm dobânda de politică monetară, cred eu că un ochi echilibrat va trebui să aibă în vedere o inflație în jur de 2%.

  • Și în fiscalitate dozajul măsurilor este mai important ca măsurile. Spuneți-mi ce guvern are plăcerea să majoreze impozitele. Nu ai nicio plăcere să crești taxele. Nu mi se pare că dozajul actual al măsurilor fiscale este mai prost față de alte măsuri. Mi se pare un dozaj destul de echilibrat.

  • Comentariul meu ca economist este că în România acum poate mai mult ca oricând este bine să stimulăm munca pe toate căile și să ținem sub control cheltuielile administrative și sociale, dar în condiții de echilibru social și politic. Decizia politică este un proces complicat. Știu cât de greu este să asiguri echilibrul social și politic și dacă nu mai există acest echilibru te costă foarte mult în materie de stabilitate financiară și stabilitate a prețurilor.

  • Întrebat cât adevăr există în discuțiile din piață privind candidatura sa la poziția de președinte, Isărescu a răspuns „niciunul“, susținând că nu a avut nicio discuție legată de o astfel de candidatură. La întrebarea dacă intenționează să candideze pentru un nou mandat de guvernator al BNR, primul său răspuns a fost că „este prematur să discutăm“, completând că mai există obiective pe care Consiliul de Administrație trebuie să le ducă la bun sfârșit. Ulterior, întrebat dacă obiectivele BNR pe care le enumerase nu impun un orizont de timp mai mare, de cel puțin cinci ani, Isărescu a răspuns că 20 și ceva de ani de mandat par suficienți.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.11.2013

Subiecte #banci#bnr#credite#lichiditate#mugur isarescu