Statul trebuie să reducă deficitul bugetar – și în special pe
cel al asigurărilor sociale – pentru că altfel riscă să nu se mai
poată împrumuta, iar ideea ca banii din rezerva BNR să fie
utilizați pentru susținerea cheltuielilor publice este de-a dreptul
periculoasă, a fost concluzia unui seminar organizat la BNR, în
care guvernatorul Mugur Isărescu aproape a monopolizat discuțiile
întinse pe parcursul a trei ore.
Încă de la începutul dezbaterilor guvernatorul a anunțat că tema –
“Rezervele valutare și de aur ale României. Surse și destinații” –
a fost aleasă din dorința de a avea o analiză pe această temă
într-un moment în care “publicul este bombardat cu știri dintre
cele mai interesante, unele chiar glumețe” privind fondurile aflate
la BNR.
“Scopul cel mai important (al păstrării rezervelor – n. red.) este
onorarea plăților curente ale statului. Obligațiile externe ale
statului, indiferent cum au apărut ele, nu se plătesc ușor”, spune
Isărescu. Principalul rol al păstrării rezervelor este de a da
credibilitate statului, în privința capacității de
a-și rambursa la timp obligațiile. România are rezerve
internaționale de aproape
32 mld. euro, din care 3,3 mld. euro reprezintă contravaloarea
celor 103 tone de aur.
Isărescu spune că statul trebuie să își ajusteze cheltuielile,
pentru că altfel riscă să nu mai poată să împrumute bani pentru
a-și acoperi deficitul. Anul acesta statul trebuie să împrumute
circa 8-9 mld. euro pentru a finanța cheltuielile, pe fondul
scăderii veniturilor încasate prin taxarea unei economii care nu
reușește să iasă din recesiune. “Aici, cât se poate împrumuta
statul, trebuie să fim întrebați și noi la BNR. Răspunsul este:
statul, dacă nu își reduce cheltuielile, dacă nu introduce o
rigoare în discursul public, se va împrumuta tot mai puțin.”
Guvernatorul a remarcat că și ideea ca BNR să lase mai multe
lichidități băncilor, pentru ca acestea să finanțeze economia, nu
funcționează din cauza lipsei de încredere. “Avem dobânzi în piață
de 2% pe an, dar băncile stau să se gândească dacă dau bani
statului la 7%.” Isărescu a renunțat chiar să mai vorbească de
creștere economică și a dat de înțeles că BNR va permite băncilor
străine să repatrieze o parte din fondurile din România, pentru că
economia nu poate absorbi acum aceste sume.
El a respins și ideea că forțarea unei creșteri economice ar duce
implicit la rezolvarea problemei deficitului enorm al statului,
subliniind că asemenea măsuri ar crește riscul unor ajustări
brutale.
Nu aparam un punct fix de curs. Nivelul de acum doua
saptamâni e de echilibru
Euro se afla aproape de nivelul de echilibru justificat de
fundamentele economiei acum două săptămâni, a admis guvernatorul
într-un episod de transparență destul de rar întâlnit. În urmă cu
două săptămâni euro se afla peste pragul de 4,3 lei, unde urcase
după reacția nervoasă a piețelor la decizia Curții Constituționale
de a respinge tăierea pensiilor cu 15%. “Rezerva, în anumite limite
și cu o anumită inteligență, poate să fie folosită în
credibilizarea și eficientizarea politicilor economice, mai ales
monetară și de curs. Nu e vorba doar de intervenții mecanice. «A
intervenit BNR ca să păstreze cursul la 4,3». Niciodată nu am spus
așa ceva, dar asta a vrut să înțeleagă presa. Când nu s-a mai
apărat cursul, s-a creat o sperietură”, a punctat Isărescu. El a
afirmat din nou că BNR nu țintește anumite puncte fixe ale
cursului. “Piața a adus euro înapoi de la 4,4 lei, dar nici asta nu
a fost extraordinar.”
BNR a contribuit lunar la buget cu 25 de milioane de
euro În 2009
Banca Națională a vărsat la buget în 2009 circa 300 de milioane de
euro, reprezentând contribuția de 80% din veniturile nete
realizate.
“Asta înseamnă cam 25 de milioane de euro pe lună, care acoperă cam
150.000 de pensii medii. Aceasta este o manieră inteligentă prin
care se utilizează rezerva pentru plata pensiilor. Dacă rezerva ar
fi utilizată altfel, nici nu ar mai fi aceste intrări la buget”, a
explicat Isărescu. Guvernatorul a respins ideea ca rezerva BNR să
fie utilizată direct pentru plata salariilor sau a pensiilor, care
a apărut tot mai des în discuția publică în ultima perioadă.
“Deficitul bugetului de pensii – de contribuții de asigurări
sociale – este de trei miliarde de euro la nivelul unui an. Cât
toată rezerva de aur a țării. Aici nu este vorba de un deficit
temporar, e structural, în fiecare an consumi trei-patru-cinci
miliarde de euro (peste venituri, n. red.), deficitul o să crească.
Toată rezerva de aur nu ne-ar ajunge decât pentru un an de zile”, a
subliniat Isărescu.
Banca Națională are o rezervă de aur de puțin
peste 103 tone de euro, a cărei valoare la prețul
curent este de 3,3 miliarde de euro. Isărescu afirmă că orice
discuție trebuie să țină cont și de capacitatea statului de a se
împrumuta peste veniturile curente, pentru că altfel nu își poate
finanța cheltuielile.
“Dacă se împrumută de opt miliarde de euro, atât poate să
cheltuiască. Altfel cheltuiește doar făcând arierate. Dezbaterile
publice trebuie să aibă în vedere legile artimetice. Partidele
politice, pe lângă consilierii juridici, să își ia și un consilier
pe aritmetică”, a spus Isărescu.
Doar creȘterea economica nu rezolva problema deficitului
statului
Guvernatorul Isărescu spune că “se pune prea multă speranță” în
creșterea economică ca soluție pentru problema deficitului excesiv
al statului.
“Problemele bugetului sunt structurale, sunt enorm de mari. Putem
să creștem și cu 8% și tot trebuie să facem ajustări. Nu facem
direct, ci prin inflație. Dacă nici pe calea aceasta, se va face pe
căi mai brutale”, avertizează guvernatorul.
Întrebat dacă pot fi gândite și măsuri care să stimuleze revenirea
economiei, Isărescu a răspuns că majoritatea ideilor vehiculate în
discuțiile publice ar duce spre scenariul unei ajustări brutale a
dezechilibrelor.
“Creșterea economică depinde și de prognozele noastre. Dacă
dominanta e pesimistă într-o economie, situația se înrăutățește.
Economia are și o componentă psihologică”, a spus guvernatorul, ca
justificare la opțiunea băncii centrale de a menține prognoza de
contracție a PIB cu 0,5% anul acesta, în timp ce majoritatea
analiștilor din mediul privat se așteaptă acum la o contracție cu
până la 3%.
Le va da voie bancilor sa ÎȘi retraga banii?
Acordul încheiat în primăvara lui 2009 cu nouă grupuri financiare
străine cu o prezență importantă pe plan local prin care acestea
își luau angajamentul de a menține expunerile pe România ar putea
fi “flexibilizat”, a sugerat Isărescu. Guvernatorul a arătat că
băncile nu au ce să finanțeze în România, în condițiile în care
cererea de credite a mediului privat rămâne foarte slabă, iar
rambursarea împrumuturilor contractate de la acționarii străini va
conduce automat și la diminuarea datoriei externe. BNR și FMI vor
avea o întâlnire cu bancherii străini la sfârșitul acestei luni,
pentru evaluarea semestrială a angajamentului de la Viena.
Creșterea rapidă a datoriei externe pe termen scurt, care ajunsese
aproape să egaleze rezervele BNR în 2008, a fost considerată una
din principalele vulnerabilități ale României. În prezent,
rezervele valutare sunt duble față de datoria externă pe termen
scurt. În toamnă, statul trebuie să ramburseze băncilor aproape 1,5
mld. euro, pe care i-a împrumutat în noiembrie 2009. Dacă
împrumutul nu va fi reînnoit, băncile nu vor avea cum să plaseze
toate aceste lichidități. Aceasta ar însemna că atât rezervele
valutare ar scădea, dar în paralel s-ar reduce și datoria externă.
Astfel, raportul dintre rezerve și datorie nu s-ar deteriora,
acesta fiind unul dintre obiectivele BNR. “Nivelul actual al
rezervei ne permite gestionarea unor posibile evoluții adverse pe
plan extern. O eventuală coborâre trebuie să se facă prin
îmbunătățirea acestui indicator”, spune Isărescu.
PiaȚa pune presiune pe creȘterea
dobânzilor
BNR a răspuns la măsurile de austeritate – care înseamnă o întărire
a politicii fiscale – prin menținerea dobânzii cheie la 6,25% pe
an, deși majorarea TVA va duce la inflamarea prețurilor, însă piața
pune presiune pentru creșterea dobânzilor. “Legat de inflație și de
varianta majorării TVA – nu creșterea prețurilor din prima etapă a
fost principala noastră preocupare. Dar ne temem de consecințele
doi, trei: imediat ce cresc prețurile apare și presiune pe dobânzi.
Corecția (deficitului bugetar, n. red.) nu poate să se facă dacă
dobânzile se duc în sus. TVA va aduce încasări mai mari la buget,
dar pe partea cealaltă cresc cheltuielile cu dobânzile”, afirmă
guvernatorul. El a remarcat totodată că, în mod paradoxal, băncile
ezită să împrumute statul la dobânzi de 7% pe an, deși pe piața
monetară sunt lichidități abundente, iar dobânzile sunt la 2% pe
an. “Care e problema dacă BNR dă bani în piață, dă lichidități
băncilor? Se rezolvă problemele. Dar nu este așa. Nu trebuie să
ajungem acolo încât statul român să considere că există indiferent
cât loc să se poată împrumuta. BNR nu poate acoperi cheltuielile
administrației publice”, spune Isărescu.
Avem suficienȚi bani la rezerva, chiar dincolo de
nivelul adecvat
Nivelul rezervei internaționale a României este confortabil, iar
fluctuațiile înregistrate sunt normale, potrivit guvernatorului
BNR.
“Avem o rezervă dincolo de adecvat – dacă se poate utiliza expresia
aceasta. Ca s-o spunem mai direct, rezerva internațională oricum nu
mai trebuie să crească, este suficientă. Fluctuațiile în sus sau în
jos sunt normale. Trebuie să ieșim din această frică că dacă nu
crește rezerva, este ceva rău”, a afirmat Mugur Isărescu.
Banca centrală avea la sfârșitul lunii iunie rezerve internaționale
(valute plus aur) de 34,99 mld. euro, în creștere față de nivelul
de 30,85 mld. euro raportat la finele anului trecut. Stocul de aur
este păstrat parțial la BNR, parțial la alte bănci centrale.
În schimb, valutele sunt menținute la bănci centrale din
străinătate, emitente ale valutelor respective (în cazul euro,
bănci centrale din Eurosistem) sau la alte instituții financiare
internaționale. Menținerea rezervei valutare în țară ar determina
pierderea calității acesteia de rezerve internaționale. Potrivit
guvernatorului Băncii Naționale, volumul rezervei internaționale
este rezultatul unei analize efectuate pe baza unei metodologii
utilizate pe plan internațional și a unui set de parametri
calibrați la economia românească.