Soluția majorării impozitelor și contribuțiilor pentru creșterea veniturilor bugetare, în condițiile în care firmele și populația sunt deja foarte împovărate, nu este viabilă și nu va permite corectarea deficitului statului, a avertizat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Într-un discurs mai dur decât obișnuise publicul, Isărescu a criticat deschis clasa politică că a întârziat prea mult cu tăierea cheltuielilor statului după începutul căderii economice din toamna lui 2008 și în continuare preferă să încerce să facă ajustări prin creșterea veniturilor, adică prin impozite mai mari.
“Nimeni nu dorește să taie cheltuieli (publice, n. red.), iar
situația nu se poate rezolva decât prin conflicte. Cum se rezolvă
problema – cu o sarcină fiscală la nivelul firmelor? Bâzâie firmele
și nu sunt pe lângă subiect. 
Toate se plâng de nivelul exagerat al impozitării, fiscalitatea,
birocrația e enormă”, a spus Isărescu la seminarul “România 2010:
Constrângerile economico-financiare și imperativele sociale”,
organizat de BNR în colaborare cu revista “Săptămâna Financiară” și
ziarul “Financiarul”.
El a subliniat discrepanța dintre povara fiscală foarte mare în cazul firmelor – pentru 100 de lei venit, impozitele și contribuțiile totale se ridică la 80 de lei – și nivelul foarte scăzut al veniturilor colectate la buget, de puțin peste 30% din Produsul Intern Brut.
“Căutăm soluții probabil unde nu trebuie să le găsim. Impozitarea muncii în continuare, mărirea contribuțiilor sociale, cred că ar mări deficitul. Nu ar avea efectul să aducă mai multe venituri la buget, ci să le micșoreze”, spune Isărescu. Guvernul a încercat să impună o reducere a salariilor în domeniul public cu 25% pentru anul acesta și a pensiilor cu 15%, pentru a reduce cheltuielile. Curtea Constituțională a respins însă măsura de reducere a pensiilor, justificând că acestea reprezintă un drept câștigat de contribuabil.
Ca măsură alternativă, Executivul a majorat TVA de la 19% la 24% de la 1 iulie, iar mai recent au apărut discuții despre revenirea la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor. Cu toate măsurile de ajustare, deficitul bugetar proiectat pentru anul acesta ajunge la 6,8% din PIB, aproape de vârful istoric de anul trecut, de 7,4%.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului, a admis ieri deschis că împrumutul de 20 de miliarde de euro, contractat în primăvara trecută de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional a avut tocmai scopul de a permite statului să evite colapsul, în condițiile în care Executivul nu a reușit să ajusteze cheltuielile suficient de repede la noile condiții economice, așa cum a făcut mediul privat.
Deși BNR își păstrează formal estimarea că economia se va contracta cu numai 0,5% anul acesta, niciunul din oficialii din Strada Doamnei nu mai are curajul să vorbească despre reluarea creșterii economice, ci insistă pe reducerea cheltuielilor statului, care înseamnă însă presiune în continuare pe consum.
“Personal mi se pare totuși evident că pentru o țară ca România stabilitatea financiară trebuie să vină înaintea creșterii economice, oricât timp”, a spus Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, răspunzând la o întrebare privind câți ani de recesiune ar putea să aibă în față România, dacă statul nu poate veni cu soluții pentru susținerea creșterii economice.
Avem probleme cu banii
Ministerul Finanțelor ar putea ajunge în situația să nu mai găsească bani pe piață dacă nu își administrează bine resursele, avertizează guvernatorul. BNR nu este dispusă să susțină statul pentru a se împrumuta oricât de mult, a subliniat ieri Isărescu, arătând că banii “buni” nici nu pică din cer și nici nu vin din tiparniță, ci trebuie obținuți prin muncă. “Problema finanțării deficitului bugetar nu este de nediscutat, cu atât mai mult cu cât în societatea românească apare cam așa: noi facem legi bune și cineva asigură banii. Cum vine asta? Cei care fac legi bune și apar la televizor să vină să facă și rost de bani.”
Este pentru prima dată când Isărescu vorbește deschis despre problema finanțării deficitului bugetar. În primăvara anului trecut, când leul era sub o presiune puternică de depreciere, iar dobânzile erau foarte mari, BNR a facilitat finanțarea deficitului bugetar, refinanțând anumite bănci prin operațiuni bilaterale, astfel încât acestea să poată cumpăra titluri de stat la dobânzi rezonabile. Acum guvernatorul semnalează însă că asemenea aranjamente nu mai sunt agreate.
“Am auzit de atâtea ori în ultimele șase luni această frază nefericită: «Sunt bani». Să ne spună unde sunt, poate este o comoară undeva și noi nu știm.”
Pe de altă parte, guvernatorul a găzduit la începutul săptămânii o întâlnire cu șefii marilor bănci locale și oficialii Ministerului Finanțelor, în cadrul căreia a fost discutată o emisiune de obligațiuni în euro la București, prin care Trezoreria vrea să atragă 400 de milioane de euro.
Banii de la FMI au salvat statul, în locul tăierii cheltuielilor
Sectorul privat s-a ajustat imediat după începerea crizei, însă
statul nu a reușit să își diminueze cheltuielile, ceea ce a făcut
necesară apelarea la împrumutul de la FMI și Uniunea Europeană, a
declarat Lucian Croitoru (foto), consilier al guvernatorul BNR.
“Sectorul privat a făcut reducerile necesare imediat după criză,
dar statul nu a putut și a fost nevoie de FMI, ca să facă ce? A
fost nevoie de FMI ca să salveze statul român, să spunem adevărul.
Altfel, am fi intrat în faliment. Dar l-a ajutat cu condiția să se
facă reforme majore, cu prețul de a face ajustările acolo unde e
necesar. S-a cumpărat stabilitatea mediului economic.” Inițial
împrumutul de la FMI a fost prezentat ca o “centură de siguranță”,
însă foarte rapid Guvernul a cerut ca, în mod excepțional, o parte
din banii de la FMI să meargă direct la Trezorerie pentru a permite
plata cheltuielilor curente, în loc să meargă în rezerva BNR, așa
cum se procedează în mod uzual. Croitoru consideră că statul a fost
prea mare față de nevoile economiei inclusiv în perioada 2005-2008,
însă în acea perioadă intrările mari de capitaluri private au
mascat această realitate. Sectorul privat a fost cel care a creat
deficitul extern și îndatorarea mare externă în anii de boom, dar
statul nu a putut să se ajuteze suficient de rapid după începutul
crizei. Croitoru a precizat că economia României nu poate crește
fără capital extern, susținând că amânarea reformelor a condus de
multe ori la recesiune sau încetinirea creșterii economice. “Din
nefericire, România nu e în
stare să producă suficiente economii în interior pentru a asigura o
creștere în jurul potențialului. România are nevoie de capitaluri
externe. Fără aceste capitaluri, România ar crește la rate
semnificativ sub potențial.”
Stabilitatea financiară, mai importantă decât creșterea economică
Reluarea creșterii economice cade în subsidiar față de asigurarea unei stabilități financiare care presupune ajustarea deficitului statului, pârghiile mari fiind în mâinile politicii fiscale, afirmă Valentin Lazea (foto), economistul-șef al BNR. “Personal mi se pare totuși că e evident că pentru o țară ca România stabilitatea financiară trebuie să vină înaintea creșterii economice, oricât timp.” În opinia economistului-șef al BNR rolul băncii centrale în reluarea creșterii economice nu poate fi semnificativ, politica fiscală fiind locul unde există pârghiile importante acum și în viitorul apropiat. “Într-o asemenea situație, pârghiile cele mari sunt în mâinile politicii fiscale, inclusiv nivelul dobânzii, tot de fiscal depinde, pentru că cu cât se face mai repede revenirea la o stare fiscală de normalitate, cu atât dobânzile pot să vină în jos.” Lazea a explicat că sistemul de solidaritate socială nu funcționează în România, iar introducerea unei cote progresive de impozitare este “exclusă din start”, într-un mediu în care oamenii bogați nu sunt dispuși să îi sprijine pe ceilalți, care stau și așteaptă serviciile sociale. “Nu o să fac o recomandare pentru introducerea unei cote progresive, pentru că în acest mediu este exclusă din start.” Soluția dezechilibrului bugetar ar fi, în aceste condiții, ca fiecare să își asume responsabilitatea pentru viitorul său și nu recurgerea la populism, apelarea la împrumuturi externe sau recursul la solidaritatea internă. Potrivit lui Lazea, problema deficitului structural al sistemului de asigurări sociale poate fi rezolvată doar prin modificarea comportamentului fiecărui cetățean, care trebuie să își asume responsabilitatea pentru viitorul său, respectiv să contribuie și la sisteme private de pensii sau sănătate.