Isărescu îi avertizează pe bancheri că va urma o lume plină de restricții și reguli

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, i-a avertizat ieri pe bancheri, pentru prima dată public, că va urma o perioadă lungă de restricții în ceea ce privește activitatea bancară, respectiv creditarea și vor apărea reguli mai dure ca rezultat al crizei financiare. Asta înseamnă că perioada de acordare ușoară a creditelor va deveni o amintire, iar restricțiile pe care vrea să le introducă BNR vor deveni o realitate.

Toate aceste restricții vor fi “îmbrăcate” sub denumirea de macroprudențialitate, noul concept care se conturează la nivel mondial. “Macroprudențialitatea este o temă nouă, nu foarte bine definită, dar am senzația că reprezintă viitorul. Nu cred că am ajuns la o reglementare a globalizării și nici la o globalizare a reglementării, dar probabil asta este direcția”, a menționat guvernatorul.

În fața unei săli pline, formată din șefii băncilor, profesori și studenți, la Universitatea Româno-Americană timp de o oră și jumătate Isărescu a descris și în cuvinte academice și în cuvinte mai pământene ceea ce va urma atât la nivel mondial, cât și în România. Perioada de relaxare financiară apune și va veni o lume cu multe reguli.

“Macroprudențialitatea este o alternativă la reintroducerea controlului capitalului”, a spus Isărescu.

Teza susținută de două decenii, de liberă circulație a capitalului, va fi revizuită, iar Isărescu spune că FMI împreună cu cele mai puternice instituții de stabilitate financiară din lume discută noile reguli ale lumii financiare. Referindu-se la problema restricționării creditului în valută, care se pre­gătește și în România, Isărescu a spus că multe dintre bănci percep măsurile discutate ca fiind restricții. “Probabil sunt restricții față de anul 2002, dar față de 2020 sunt probabil relaxări.”

În opinia guvernatorului BNR, introdu­ce­rea unui raport între valoarea creditului și cea a garanțiilor aduse (loan to value – LTV) ar fi “absolut normală” și nu poate fi considerată o restricție, având în vedere că aceste măsuri sunt adoptate peste tot în lume. O altă măsură pe care BNR se gândește să o introducă se re­feră la corelare mai dură a creditului cu veniturile clientului.

De două săptămâni, de când agenția Mediafax a prezentat pe surse o parte dintre noile restricții de creditare, bancherii nu contenesc cu comentariile: Steven van Gronin­gen, preșe­din­tele Raiffeisen Bank, spune că reglementări mai dure în privința avansului vor împiedica accesul clienților la credite de refinanțare. De ase­menea, Radu Ghețea, președintele Asocia­ți­ei Române a Băncilor și șeful CEC Bank, a spus că piața trebuie lăsată liberă și nu trebuie măsuri administrative.

Indiferent de aprecierile bancherilor, mai mult ca sigur că până în toamnă vor apărea noi­le restricții la creditare unde avansul și ga­ran­țiile la un credit vor crește. Odată cu aceste restricții procesul de creditare va încetini și mai mult, cred bancherii, iar șansele susținerii creș­te­rii economice se limitează. În opinia guver­na­torului, bancherii au trecut de la un opti­mism exagerat în anii anteriori la un pesimism “în care îi vezi pe toți în negru”.

În ciuda împrumuturilor masive făcute de stat, economia nu reușește să iasă din groapa recesiunii, iar o creștere în luna mai a creditului pri­vat cu numai 1% este departe de ceea ce toată lumea așteaptă.

Isărescu a explicat în cuvinte mai pe înțelesul tuturor de ce BNR ține dobânda de politică monetară la 6,25% de mai bine de un an, în condițiile în care banca centrală este cri­ticată că astfel nu susține revenirea economiei.

“Se va dovedi că menținerea dobânzii, nici majorarea, nici scăderea, este un element bun care va aduce inflația spre țintă. Și nu s-a omo­rât nici creșterea economică. Am încercat să încu­rajăm creșterea economică prin relaxările controlului lichidității și dobânzi pe piața monetară mai scăzute. Dar cu dobânda-cheie nu am reușit să o stimulăm”, a explicat Isărescu. El se așteaptă ca inflația să coboare de la 8% pe an la 4-5% în următoarele luni.

Deși dobânda semnal a înghețat la 6,25% din mai 2010, BNR a facilitat indirect ieftinirea creditării lăsându-le bancherilor mai mulți lei pe piață. Indicatorul pieței monetare ROBOR la trei luni, principalul reper de preț pentru cre­ditele în lei, s-a așezat pe palierul de 5% de la în­ceputul acestui an, considerabil sub dobânda de politică monetară a BNR. În decembrie 2009, ROBOR era încă 10%, reflectând ten­siu­nile din piață și a coborât pe palierul de 6% abia în martie 2010.

Dobânzile mai mici de pe piața monetară au răzbătut însă destul de greu până la clienți pen­tru că bancherii au preferat să păstreze mar­je mari. Pe de o parte, costul riscului (chel­tuielile cu provizioanele pentru creditele ne­per­formante – n. red.) rămâne ridicat, iar pe de altă parte bancherii se tem că BNR ar putea să creeze “secetă de lichidități” pe piață pentru a con­tracara eventuale presiuni de depreciere a leului, așa cum a mai făcut-o în trecut.

Legat, deciziile de menținere a dobânzii- cheie, Isărescu a făcut o paralelă cu sistemul medical explicând că există situații când, dacă o persoană se duce la doctor, iar acesta nu îi dă “un pumn de medicamente”, consideră că medicul nu este bun. “Nu trebuie neapărat să pleci cu un sac de medicamente ca doctorul să fie bun. Multe tratamente se bazează pe consecvență, pe stabilitate.”

Guvernatorul BNR consideră că efectul de turmă este dominant în sistemul bancar, iar ban­cherii nu știu ce este în fața lor, în viitor. “Nici bancherii nu ghicesc ce se întâmplă în viitor, au un lider, un guru. Nicio bancă comer­cia­lă nu poate să evalueze riscul pentru că pri­vește din interior.”

Referindu-se la cursul valutar, de echili­bru, pe care toată lumea “îl visează”, Isărescu a spus că este “o cutie neagră”, la care se ajun­ge prin încercare și eroare.

“Nu jignesc pe nimeni. Efectul de turmă este un efect dominant în sistemul bancar. Cursul de echilibru pe care toată lumea îl vi­sea­ză este o cutie neagră. Pentru oricare moment istoric și pentru oricare altă perioadă putem să avem un alt curs de echilibru. Nu se poate să fie total stabil cursul de schimb, face parte din jocul normal al pieței. Efectul de turmă din sistemul bancar conduce uneori la un «overshooting» al cursului, iar cursul tinde să fie supraevaluat, sau subevaluat. În timp se stabilește cursul de schimb de echilibru “fair value”, care optimizează cel mai bine pentru anumite perioade situația pe piața valutară.”

Cursul leu/euro este destul de stabil de mai bine de un an, mișcându-se între 4,05-4,35 lei/euro. BNR este criticată pentru că a permis aprecierea leului în ultimul an, ceea ce i-a afectat pe exportatori, singurul segment care a tras economia în sus.

Pentru Isărescu este foarte important cum lumea financiară, inclusiv Banca Națională, comunică cu publicul astfel încât “să nu se declanșeze o criză și mai mare”.

Guvernatorul BNR a primit ieri din partea Universității Ro­mâno-Americane titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-și încă un titlu în portofoliu. După ce a terminat în 1971 ASE, el a obținut în 1989 titlul de doctor în economie după 18 ani de cercetare în cadrul Institutului de Eco­nomie Mondială pepiniera de cadre, care a dat mulți demnitari după Revoluție. Isărescu, care împlinește în acest an 62 de ani, a scris prima lui carte în 1977 despre datoria externă a statelor. După 40 de ani, ca o ironie a timpului, cea mai importantă problemă a lumii financiare este la fel: datoria.