Isărescu le dă un bonus de 8 mil. euro lunar celor cu credite în valută

Aprecierea leului față de euro cu peste 3% de la începutul anului, până la un curs de 4,14 lei/euro, indusă de Banca Națională condusă de guvernatorul Mugur Isărescu pentru a tempera scumpirea produselor importate, le dă o gură de oxigen și celor care au de plătit rate la credite în valută, efortul total fiind acum mai mic cu circa opt milioane de euro într-o singură lună, potrivit calculelor ZF.

“În total clienții persoane fizice au în derulare 7,5 milioane de credite, din care 933.000 sunt în valută”, spune Șerban Epure, directorul general al Biroului de Credit. În general, alternativa creditelor în valută a fost preferată pentru accesarea de credite de mare valoare, pentru investiții imo­biliare, astfel că și rata lunară este importantă. Luând în considerare că rata lunară la un credit de 40.000 de euro (valoarea medie a creditelor ipotecare vândute în programul “Prima casă”) este de circa 250 de euro, reiese că pentru cele aproape un milion de credite în valută aflate în derulare românii plătesc circa 233 mil. euro lunar. În decembrie, aceasta ar fi însemnat un efort în lei peste 997 mil. lei. La cursul actual, suma echivalentă este de numai 964 mil. lei, adică mai puțin cu 33 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Aceștia sunt bani care rămân în plus pentru celelalte cheltuieli curente, o veste bună și pentru comercianți.

Dincolo de câștigul celor care s-au împrumutat în valută, analiștii consideră că pariul BNR de a tempera inflația prin curs are șanse să funcționeze, dar acum totul depinde de cât de repede se vor replia comercianții cu prețurile. Impactul scăderii cursului se vede aproape instantaneu la bunurile și serviciile ale căror prețuri sunt exprimate în euro – la telefonie, dar și la auto. “Conform estimărilor noastre, o apreciere a leului cu 10% la început de an ar determina scăderea inflației la final de an cu 1-1,5 puncte procentuale, exceptând impactul direct care se manifestă în cazul produselor ale căror prețuri sunt exprimate în euro. Mare parte a efectului indirect al aprecierii leului față de euro se manifestă foarte rapid asupra prețurilor de consum, între două și patru luni”, estimează Nicolaie-Alexandru Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank.

Adăugând și efectul direct asupra pre­țurilor exprimate în euro, impactul asupra inflației anuale ar putea ajunge la 2 puncte procentuale.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a arătat la începutul lunii martie că mișcări de curs de până la 4% nu ar trebui să fie băgate în seamă, dar o întărire a leului ar putea să ajute la ancorarea așteptărilor inflaționiste, mai ales din partea comercianților care invocau depre­cierea cursu­lui ca un motiv pentru creșterea prețurilor. Față de nivelul cursului de atunci, intervalul indicat de guver­nator este de 4-4,4 lei pentru un euro.
“La începutul anului am calculat bugetul pe anul acesta la un curs de 4,5 lei pentru un euro. Nu am luat în calcul o apreciere a mo­ne­dei naționale, ci din contră, ne așteptam să se devalorizeze. În ceea ce privește prețurile mașinilor, acestea s-au redus atunci când se calculează în lei, în condițiile în care acestea se vând la cursul din ziua achiziției”, a spus Nicolae Sorescu, directorul general al diviziei auto a grupului Rădăcini, care deține dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki și Citroën.
Clienții nu beneficiază însă chiar de cursul publicat de BNR, în condițiile în care majo­ritatea comercianților folosesc în tranzacții cota­țiile băncii cu care lucrează. Chiar și unele bănci folosesc în relația cu clienții un curs calculat pe baza cursului BNR, dar la care adaugă o anumită marjă.

Dealerii au suspectat din februarie că BNR vinde euro pe piața interbancară pentru a forța o scădere a cursului, interpretând că încearcă astfel să micșoreze presiunea de scumpire a bunurilor importate. Mișcarea a venit după ce inflația anuală a accelerat peste așteptări în februarie, la 7,6%, fiind foarte departe de prognoza BNR pentru decembrie, de 3,7%. Șocul a fost indus de scum­pirea alimentelor și carbu­ranților, ca efect la creșterile cota­țiilor de pe piețele inter­naționale. De altfel, tot mai mulți analiști consideră că in­flația ar putea să rămână peste 4% sau chiar 5% la sfâr­șitul anului, ceea ce ar în­semna că BNR ratează pen­tru a cincea oară la rând ținta de inflație.

Încurajați de trendul de scădere a cursului dictat de BNR în ultima lună, și investitorii străini au început să cumpere lei, iar dealerii și analiștii văd tot mai probabil o revenire a euro spre pragul de 4 lei în următoarele luni. BNR a calculat ieri un curs de 4,1439 lei pentru un euro, în scădere cu 2,46 bani față de ziua precedentă, stabilind astfel un nou minim al ultimelor zece luni. Vestea bună este că și dolarul se află la minimul ultimului an, iar ieri a pierdut încă 3,35 bani la cursul oficial, coborând la 2,9093 lei. “Momentan aprecierea leului nu ne-a adus mai mulți clienți.

Cum­părătorul va realiza avantajul de preț doar dacă leul va continua tendința de apreciere pentru câteva luni consecutive. Clientul român este obișnuit doar cu o devalorizare a leului, o schimbare pozitivă pentru client are nevoie de timp pentru a-și arăta efectul”, comentează Alin Tapalagă, directorul general al Porsche Inter Auto, divizia de retail auto a Porsche România, cel mai mare importator de pe piața locală. Rămâne însă riscul ca aprecierea cursului să fie la un moment dat inversată, ceea ce va trimite prețurile înapoi în sus și chiar cu o viteză mai mare. În paralel, un leu mai puternic amenință să lovească în creșterea exporturilor, singurul motor care a tras economia în sus în ultimul an.

“Aprecierea cursului poate fi o pârghie pentru a tempera inflația, este un canal im­portant de influențare a prețurilor, însă riscul este ca, în cazul în care aprecierea este bruscă, nesustenabilă, să fie urmată de o corecție la fel de rapidă, ceea ce se traduce într-o volatilitate crescută, care este în detrimentul mediului eco­nomic”, subliniază Rozalia Pal, eco­nomistul-șef al UniCredit Țiriac Bank. Ea spune că efectul asupra exporturilor este limitat, întrucât competitivitatea lor depinde probabil mai mult de factori legați de apartenența la lanțul de producție european.

Nicolaie Chideșciuc de la ING Bank spune însă că un curs de sub 4 lei/euro ar încetini vizibil creșterea exporturilor, mai ales că și cererea pe piețele externe dă semne de slăbiciune.