Limitarea licitațiilor săptămânale repo derulate de BNR este o metodă mai rapidă și mai eficace de acțiune decât modificarea dobânzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb, a declarat la Varșovia guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.
Astfel, impactul unei limitări a lichidității asupra cursului este mai eficace decât modificarea dobânzii, a explicat guvernatorul BNR.
BNR a publicat vineri un curs de referință în urcare, pentru a cincea sesiune consecutiv, la 4,5809 lei/euro, un nou maxim al ultimelor 11 săptămâni și aproape de recordul consemnat la începutul lunii august.
BNR a anunțat luni că a plafonat din nou la 6 mld. lei (1,3 mld. euro) suma cu care împrumută băncile prin operațiuni repo după ce săptămâna trecută a reluat limitarea finanțării, pe fondul creșterii cursului pe piața interbancară peste 4,59 lei/euro. Băncile au atras întreaga sumă, însă cererea a atins un nivel record, de 21,4 mld. lei.
Prin licitațiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale și preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Sumele sunt împrumutate pe o perioadă de o săptămână.
La finele lunii septembrie, Consiliul de Administrație al BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 5,25% pe an. Banca centrală a redus dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul anului, până la minimul istoric de 5,25% pe an. La începutul lunii mai, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară.
BNR a reînceput săptămâna trecută să limiteze sumele împrumutate prin licitațiile repo, când a acordat unui număr de 11 bănci 6 mld. lei (1,3 mld. euro). Din luna septembrie și până pe 8 octombrie, BNR a împrumutat băncile cu sumele solicitate.
Cele patru licitații repo organizate de BNR în luna august au avut sumele plafonate, pentru prima dată din 2008, iar leul a beneficiat parțial de decizia băncii centrale, întrucât dobânzile practicate de bănci au crescut ușor. Un efect negativ al acestor plafonări a fost însă creșterea randamentelor la titlurile de stat, astfel că Ministerul Finanțelor a reușit să împrumute doar 1,4 miliarde de lei, sub suma planificată, de 2,5 miliarde de lei. Un alt factor care a dus la creșterea randamentelor a fost reprezentat și de tensiunile politice cauzate de suspendarea președintelui Traian Băsescu și de referendumul ce i-a urmat.
La ultima licitație pentru certificate de trezorerie cu scadență la 11 luni Trezoreria a reușit să împrumute doar 578,3 mil. lei, față de nivelul programat de 1 miliard de lei. Totodată, randamentul a crescut la 6,02% pe an, de la nivelul de 5,95% pe an acceptat la precedenta licitație cu titluri cu scadență apropiată, de 12 luni.
În opinia analiștilor Erste Group, costurile de finanțare ale României ar putea crește în perioada rămasă până la sfârșitul anului și chiar după, ca urmare a declarației “bulversante” a premierului Victor Ponta că necesitățile de finanțare pentru ultimele 45 de zile din acest an nu sunt acoperite.
“Randamentele (obligațiunilor de stat – n.red.) și-au menținut tendința de creștere săptămâna aceasta, în timp ce banca centrală a continuat să limiteze lichiditatea în piață prin intermediul operațiunilor repo la o săptămână (6 miliarde de lei), în încercarea de a contracara slăbirea leului. Mai mult, declarația bulversantă a premierului Ponta – retrasă ulterior – potrivit căreia necesitățile de finanțare pentru ultimele 45 de zile din acest an nu sunt acoperite este de natură a spori incertitudinea, iar investitorii nu se vor sfii să liciteze mai sus în perioada rămasă din acest an și chiar în continuare”, se arată într-o analiză a Erste.