BNR a mai făcut un pas în direcția adoptării monedei unice europene, lansând ieri sistemul de plăți în euro Target 2 România, care permite băncilor locale să facă direct transferuri în euro.

“Target 2 este un pas în direcția adoptării euro în România. Pregătirea pentru trecerea la euro înseamnă nu numai realizarea criteriilor de convergență nominală, dar și îndeplinirea cu profesionalism și perseverență a mai multor pași. În ianuarie 2010 BNR a decis ca și România să se conecteze la acest sistem înainte de a adopta euro, urmând exemplul altor state membre din afara zonei euro. În prezent, doar Cehia, Ungaria, Suedia și Marea Britanie nu sunt conectate la Target2”, a menționat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

El a amintiti că implementarea unei componente naționale a Target2 este obligatorie numai pentru statele membre care adoptă moneda unică.

BNR este cea de-a 24-a bancă centrală națională care se conectează la sistemul TARGET2 – platforma unică europeană de procesare a plăților în euro – dintre cele 28 bănci centrale membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale (inclusiv Banca Centrală Europeană).

Prezent la eveniment, Petre Bunescu, vicepreșe­dinte al Asociației Române a Băncilor (ARB) și vicepreședinte al BRD-Soc Gen, a spus că ținta pe care România și-a propus-o pentru trecerea la euro nu este nerealizabilă. “Piesă cu piesă, în acest uriaș proiect, vom reuși să devenim membru al zonei euro.”

În plină criză a datoriilor în zona euro, în timp ce majoritatea statelor din centrul și estul Europei amână în liniște posibilele termene de aderare, România și-a menținut obiectivul de trecere la euro în 2015, ținta reprezentând un catalizator pentru continuarea reformelor.

Adoptarea euro este marea ambiție a guvernatorului Mugur Isărescu, aflat la conducerea BNR de două decenii și era inițial prevăzută pentru 2014, an în care se încheie și mandatul său actual. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la euro, după o perioadă de pregătiri între 2012 și 2014.

Trecerea la euro ar reprezenta al doilea obiectiv important atins de guvernatorul Isărescu, după ce denominarea și trecerea la regimul de țintire a inflației în 2005 au marcat stabilizarea leului după 15 ani de tranziție dură, timp în care inflația a fost galopantă, iar cursul a avut mai multe episoade de depreciere abruptă.

După ce deficitul bugetar a explodat în anii de criză economică, iar după majorarea TVA din vara anului 2010 inflația și-a reluat accelerarea, chiar guvernatorul Isărescu a admis că ținta de trecere la euro trebuie reanalizată.

Toate cele 12 țări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin lege să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Trei dintre aceste state, Slovacia, Slovenia și Estonia, au trecut deja la euro. Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda și Portugalia a subliniat în ultimul an dezavantajele apartenenței la euro și necesitatea unor reforme profunde.

Comisioane mai mici la transferurile în euro

Comisionul maxim pe tranzacție plătit de o bancă participantă la sistemul Target 2 este de 0,8 euro, indiferent dacă plata este națională sau transfrontalieră, în funcție de opțiunea de comisionare aleasă și de volumul tranzacțiilor respectivei bănci.
Isărescu a spus că prin sistemul Target 2, BNR răspunde atât necesităților băncilor, cât și mediului de afaceri oferind un “canal sigur, rapid, mai eficient și mai ieftin” pentru procesarea interbancară a plăților.
“Ne așteptăm la o creștere a concurenței pe piața serviciilor de plăți în euro, la reducerea comisioanelor percepute de bănci.” Doar 22 dintre cele 42 de bănci locale participă însă la acest sistem. Pe listă intră de la bănci de top precum Raiffeisen, UniCredit Țiriac sau CEC până la jucători de talie mică precum ATE sau Banca Feroviara. BCR și BRD, cele mai mari bănci de pe piața locală, nu au intrat în sistemul lansat de BNR, continuând să deruleze plățile în valută prin intermediul băncilor-mamă.
TARGET 2 a fost conceput ca suport al integrării financiare europene, permițând decontări în timp real și la costuri mai reduse. De asemenea, poate susține sisteme de plăți auxiliare – plăți de retail, sisteme de piață monetară, de clearing sau de decontare de titluri.