Băncile vor relua în cele din urmă creditarea pentru clienții din sectorul real pentru că au suficiente lichidități, anticipează guvernatorul BNR Mugur Isărescu, deși bancherii sunt încă reticenți să se împrumute chiar și între ei la mai bine de doi ani de la șocul declanșării crizei financiare.
“Situația de pe piața monetară se va îmbunătăți. Lichiditatea pe care băncile o au în prezent în relativ exces va fi utilizată. Excesul de lichiditate nu apare la nivelul tuturor băncilor și mai reflectă o altă disfuncționalitate, că băncile între ele sunt reticente. Acest exces de lichiditate este concentrat la 4-5 bănci. Probabil că au avut rezerve în a extinde excesul lor de lichiditate către băncile care aveau relativ deficit. Credem că acest lucru se va rezolva în timp”, a spus Isărescu în cadrul conferinței organizate pentru prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.
Dobânzile pe termen scurt la care băncile se împrumută între ele au coborât la niveluri minime în ultima perioadă datorită excesului de lichiditate.
Isărescu apreciază că dobânzile pe piața monetară se vor consolida acolo unde trebuie, în jurul dobânzii de politică monetară, setată la 6,25%, eventual puțin mai jos.
“Vom îmbunătăți accesul băncilor la lichiditate, inclusiv prin operațiuni de refinanțare ale BNR. Suntem deocamdată în poziția de debitor, așa cu sume mici, dar pe măsură ce băncile vor relua creditarea, această poziție se va disipa.”
Anul trecut băncile au plasat la BNR în cadrul facilității de depozite pe o zi 387,29 miliarde de lei, de aproape șapte ori mai mult decât în 2009, ceea ce indică un excedent de lichiditate mediu zilnic de 1,06 mld. lei.
Tendința de scădere a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele dă speranțe de ieftinire a împrumuturilor pentru companiile care au credite în lei sau pentru persoanele fizice cu dobânzi legate de rata ROBOR la o lună.
Isărescu a amintit că dobânzile la creditele în lei au coborât chiar sub nivelul dinaintea declanșării crizei. “Scăderea dobânzilor a fost mult mai vizibilă la creditele și depozitele companiilor decât la creditele și depozitele în lei pentru populație.”
Guvernatorul a reluat ideea că este de dorit ca reluarea creditării să se facă preponderent în lei, în special pentru populație și pentru împrumutători care nu realizează veniturile în valută. “Noi am mai urmărit să aducem dobânda din economia reală spre dobânda noastră. Aici apar distorsiuni mari. Și băncile au problemele lor: credite neperformante, probleme în relația cu clienții, multe trebuie să-și schimbe strategiile. Aș invita băncile comerciale să încerce să explice ce s-a întâmplat și cum văd lucrurile în perspectivă. Probabil a fost nevoie de o perioadă de normalizare a condițiilor de pe piața monetară, a creditării care nu a fost ușoară nici pentru bănci, nici pentru BNR.”
Ce spun analiștii despre discursul guvernatorului
Ionu Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, consideră că discursul guvernatorului BNR a fost în linie cu așteptările, echilibrat, evidențiind și riscurile potențiale, în principal legate de inflație. Un alt risc evidențiat de Isărescu este legat de angajamentul autorităților de continuare a reformelor necesare.
Dumitru a menționat că una dintre ideile transmise de guvernator este că revenirea creditării pe creștere nu este legată de dobânzile la lei, care sunt mai reduse decât înainte de criză.
“Bani sunt în piață, dar lipsește încrederea atât la nivelul cererii de credite, cât și la nivelul băncilor. Nu ne putem plânge că nu sunt bani. Important este ca banii să înceapă să circule. Elementul cheie este revenirea încrederii. Este clar că în ultima perioadă BNR a lăsat multă lichiditate în piață, iar dobânzile au coborât sub dobânda de politică monetară. Cu toate acestea, creditarea nu dă semne vizibile de revenire.” Dumitru a explicat că motivele pentru care creditarea nu crește sunt legate în primul rând de cerere și de capacitatea de îndatorare.
Ce a spus viceguvernatorul BNR, Cristian Popa
n Toate instituțiile de credit din România au un nivel de solvabilitate de peste 11%;
n Expunerea băncilor din acordul de la Viena reprezintă peste 98% din nivelul din martie 2009, ceea ce înseamnă că instituțiile doresc să mențină expunerile, nu respectă doar obligația unei limite;
n Din punctul de vedere al BNR, continuarea acordului de la Viena este importantă din trei motive. În primul rând oferă un cadru bun pentru a asculta doleanțele băncilor și pentru a exista consultări. În al doilea rând este un cadru în care instituțiile se pot monitoriza reciproc. În al treilea rând acordul are o prevedere foarte importantă despre menținerea la nivel adecvat a capitalizării privite în perspectivă;
n Menținerea adecvării capitalului la minimum 10% este pe durata acordurilor cu UE și FMI.