“Nu vedem o mișcare imediată din partea băncilor comerciale. Trebuie să așeze și ele lucrurile, să refacă echilibrul între pasive și active. Corelația între dobânda BNR și dobânzile practicate de băncile comerciale există, a fost dovedită de practică. Canalul de transmisie funcționează, nu este inexistent, dar a fost uneori mai slab. Declarațiile bancherilor sunt echilibrate. Mai devreme sau mai târziu ce face BNR se transmite”, a spus Isărescu la conferința de prezentare a raportului trimestrial asupra inflației.
BNR a redus săptămâna trecută dobânda-cheie cu 0,25%, la 6%, mișcarea venind după un an și jumătate în care dobânda a fost “înghețată”.
Isărescu a dat asigurări că există un “câmp destul de important” pentru un ciclu de reducere a dobânzii-cheie, dar a explicat că o astfel de politică ar trebui urmată în pași mici și ținând cont de ansamblul factorilor din piață de la momentul respectiv.
“Mișcând rata dobânzii de politică monetară, nu vrem să stricăm alte lucruri. De stricat echilibrele este ușor. Să le restabilești, să revii la încredere este mai greu. Nu este vorba de frică, că nu suntem curajoși. Nu trebuie să ne dovedim curajul dând cu capul într-un perete de oțel să vedem care este mai tare.”
De ce nu a fost redusă rezerva minimă obligatorie la lei
Totodată, dacă “excesul” de lichiditate din prezent se va transfoma în “lipsă” de lichiditate, banca centrală ar putea să reducă și rezervele minime obligatorii la pasivele în lei. Isărescu a dat asigurări că în prezent nu există o lipsă de lichiditate, însă problema este că lichiditatea nu este uniform distribuită în condițiile lipsei de încredere între bănci.
“Reducerea RMO ar face să crească excesul de lichiditate. Nu putem să creăm «inundație» de lei doar pentru că unele bănci au probleme temporare. Fenomenul de criză, lipsa de încredere, toată zvonistica se reflectă în operațiunile realizate de bănci. Limitează fluidizarea lichidității în piața monetară. Pe ecran apare exces de lichiditate, dar câteva bănci se plâng de lipsă de lichiditate. Dacă actualul exces de lichiditate se va transforma în lipsă de lichiditate la nivelul sistemului bancar, ne vom gândi și la reducerea RMO la pasivele în lei, dar nu înainte de a utiliza în măsură mai mare operațiunile repo.”
Ce se întâmplă cu dobânda la depozite
În privința dobânzilor la depozite, guvernatorul BNR și-a exprimat speranța că decizia băncii centrale de reducere a dobânzii de politică monetară se va transmite mai puțin.
“Chiar dacă pare paradoxal că nu este în interesul băncilor comerciale, este în interesul băncilor comerciale. Vor fi nevoite să se bazeze în mai mare măsură pe resursele atrase de pe piața internă. Nu mai cred că se vor repezi pe dobânzile la depozitele bancare. Au nevoie să reechilibreze în timp dobânzile. Cred că vor fi mult mai prudenți de data aceasta.”
În contextul tensiunilor de pe piețele financiare influențate de criza datoriilor suverane, băncile-mamă nu mai sunt deloc generoase cu liniile de finanțare către subsidiarele din România, după cum a amintit și guvernatorul BNR.
“Băncile-mamă nu mai sunt deloc generoase cu ele în ceea ce privește liniile de finanțare, pentru că la rândul lor au nevoie de capital. Nu retrag banii din România, dar nu le mai asigură că la scadență le vor reînnoi. În consecință, și acordul de la Viena, care există încă, dar există fără cifre, este mult mai flexibil.”
Guvernatorul Băncii Naționale afirmă că nu regretă însă flexibilizarea acordului de la Viena prin care băncile-mamă nu mai sunt obligate să mențină o expunere exactă în România, pentru că fluxurile de capital pot fi nu numai monitorizate, dar și controlate prin norme prudențiale interne.
“Pe undeva eu nu regret faptul că se dă mai multă flexibilitate băncilor prin acordul de la Viena, deși evenimentele din ultimele săptămâni m-au pus și pe mine pe gânduri. Există posibilitatea ca prin norme prudențiale aceste fluxuri să fie nu numai monitorizate, dar și controlate.” În privința rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută, Isărescu a spus că “nu este indicată” o modificare în condițiile existenței unor variații mari în fluxurile de capital.
“Rezervele minime obligatorii mari sunt tampoane. Sunt amortizoare care te protejează parțial împotriva crizei. Efectele variațiilor în fluxurile de capital din exterior sunt temperate de RMO.”
Curs de schimb
Românii se uită la cursul de schimb ca la un indicator de “bine și de rău”.
Evoluția leului a fost favorabilă depășirii fenomenului de criză, prin evoluții stabile, iar în prezent cursul de schimb se situează într-o zonă de echilibru, iar BNR urmărește să nu strice echilibrul prin “măsuri nechibzuite”, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
“În general, considerăm că evoluția leului a fost favorabilă depășirii fenomenului de criză. Leul ne-a ajutat în cei doi ani și jumătate cu o evoluție relativ stabilă. În această zonă de echilibru, piața a funcționat bine.”
Isărescu a spus că BNR nu a validat deloc cursul, adăugând că nu vrea să dea sentimentul că banca centrală țintește un anumit nivel de curs. “Ne uităm la o zonă de echilibru a cursului, care există în prezent pe piața valutară din România și pe care nu vrem s-o stricăm prin mișcări nechibzuite”, a spus Isărescu.
Leul s-a depreciat în acest an cu 1,5% în fața euro, guvernatorul BNR amintind că în România volatilitatea cursului a fost relativ limitată comparativ cu Ungaria și Polonia. Ieri leul se tranzacționa pe piața interbancară la cotații apropiate de 4,3550 lei/euro.
Inflație
BNR a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru acest an de la 4,6% la 3,3%, iar proiecția pentru anul viitor a fost redusă de la 3,5% la 3%, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
“Spunem două lucruri, până spre primăvara anului viitor va continua căderea prețurilor, a IPC, pentru că efectul de bază continuă. S-ar putea ca prin martie să fie în jur de 2% sau chiar mai puțin, apoi tot efectul de bază ne va împinge mai în sus spre vară. Nu vedem în vară scăderi de prețuri alimentare, ne menținem conservatori. Avem amplitudini extrem de mari în această perioadă, de 2%. Pentru că în această perioadă am avut o scădere medie de 0,2%, efectul de bază va duce inflația de la 2%, sub 2%, spre 3,5-3,6% în toamnă. S-ar putea să avem în primăvară o rată a inflației sub media UE.”
Prețurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflația anuală a coborât la 3,45%, nivelul minim de după 1990, și a intrat în intervalul țintit de BNR pentru acest an. Banca centrală țintește pentru acest an o inflație de 2-4%. Guvernatorul BNR a adăugat că există un risc de abatere în în sus a inflației din evoluția economiei, zona euro și criza datoriei suverane, dar nu pe canalul creșterii economice, pentru că ar acționa în direcția dezinflației, ci pe canalul încrederii și presiunii asupra leului.
“Tindem să credem că avem un dezechilibru și există riscul unei abateri în sus față de scenariul de bază. Însă aceste abateri sunt ușor atenuate. Există un risc de abatere în sus, în special de la cursul leului”. Ovidiu Tempea