Majorarea cu un punct a ratei dobanzii de interventie pe piata monetara, de la 18,25% la 19,25% si incurajarea unei anumite deprecieri a leului prin cumparari constante de valuta, sunt cele doua decizii luate miercuri de Consiliul de Administratie al BNR pentru corectarea derapajelor aparute in ultima vreme la nivel macroeconomic.
Sunt astfel vizate deteriorarea gradului de acoperire a importurilor prin rezerva valutara, din cauza cresterii peste asteptari a importurilor, tendinta de scadere a economisirilor populatiei si viteza prea rapida de crestere a creditului privat in contextul unei economii incomplet restructurate.
“Trebuie sa fim atenti pentru ca economia nu este pe deplin restructurata. Nu putem lasa aceste dezechilibre sa se dezvolte intr-un an preelectoral”, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
El spune ca scopul central este garantarea atingerii obiectivului de reducere a inflatiei la 14% la sfarsitul anului si cresterea rezervelor internationale, care va consolida credibilitatea externa, inclusiv prin obtinerea unor ratinguri mai bune.
Gradul de acoperire a importurilor scazuse de la 4,2 luni de import la sfarsitul lui 2002 la 3,7 luni de import la sfarsitul lunii mai 2003, raportul deteriorandu-se si mai mult in iunie.
La solicitarea FMI, BNR va cumpara valuta pentru majorarea rezervei in perioada ramasa pana la sfarsitul anului, in functie de dinamica importurilor, astfel incat sa mentina un grad de acoperire in jur de 4.
“Credem ca ne vom putea pastra pozitia de cumparator net de valuta intr-un interval mai larg”, afirma Isarescu, precizand ca banca centrala nu doreste sa dezechlibreze astfel piata.
“Nu vrem sa compromitem obiectivul de inflatie si nici sa cream o expectatie de depreciere a leului care sa antreneze presiuni inflationiste”, mai spune guvernatorul.
Banca centrala se bazeaza pe faptul ca evolutia cursului leului in prima parte a anului i-a lasat un spatiu de manevra suficient de mare pentru a imprima leului o tendinta de depreciere care sa nu afecteze tinta de inflatie. Mai ales ca si conjunctura externa, prin jocul euro/dolar, este favorabila unor interventii care sa nu se vada in cresteri semnificative de curs.
Deprecierea leului fata de cosul implicit euro/dolar de-abia a ajuns la 3,55% de la inceputul anului, in conditiile unei inflatii de 5,7% in primul semestru. In termeni nominali, cursul leu/euro a crescut in ultimul an cu 16,6%, in timp ce cursul leu/dolar a scazut cu 0,7%, inflatia anuala fiind de 14% la sfarsitul lui iunie.
Banca centrala va combina cumpararile de valuta cu atragerea unui volum mai mare de lichiditati de pe piata monetara, folosind o dobanda mai atractiva.
Prin majorarea dobanzii de interventie, BNR le transmite bancilor ca tendinta de scadere a economisirilor in paralel cu expansiunea rapida a creditului nu reprezinta o combinatie sustenabila.
Isarescu spune ca, in conditiile in care cresterea creditului este insotita de o crestere a salariilor peste nivelul justificat de productivitatea muncii si, mai ales, de continuarea cresterii arieratelor, in special in sectorul energetic, se formeaza un “triunghi” care poate fi generator de dezechilibre.
“Indiferent de motivatia fiecarei banci de a da cat mai multe credite, la nivel macroeconomic exista o triada evident nesustenabila: cresterea rapida a creditului, cresterea salariilor peste nivelul justificat de productivitatea muncii si cresterea arieratelor. Acest triunghi poate fi generator de dezechilibre”, a declarat guvernatorul. El spune ca, din triughiul generator de dezechlibre cel mai de dorit ar fi sa dispara cresterea arieratelor.
“Intr-o economie restructurata, creditul s-ar putea expanda mult mai rapid, cu viteza de autostrada. Nu o putem insa construi inca si, mergand pe un drum mai riscant, banca centrala trebuie sa puna un indicator de <drum periculos> sau <atentie radar>”, afirma Isarescu. razvan.voican@zf.ro ; oana.nuta@zf.ro