Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care până acum nu a reacționat
public la deciziile politicienilor, a criticat ieri decizia Curții
Constituționale prin care a fost respinsă reducerea pensiilor cu
15%, susținând că votul dat de această instituție “este un vot
pentru o inflație corectivă”.
“Votul de la Curtea Constituțională este un vot pentru o inflație
corectivă. Deci în loc să se ia de unde trebuie se ia de la toată
lumea. Are un alt scop inflația asta. Are scopul să readucă
echilibrele. Inflația rezultată din creșterea TVA nu este monetară,
are un rol corectiv. Inflația nemonetară nu necesită reacție din
partea BNR. Dacă am interveni, nu s-ar mai face corecția”, a spus
Isărescu.
În luna iunie Curtea Constituțională a respins propunerea
Guvernului privind reducerea pensi ilor cu 15%, iar ulterior
Executivul a decis majorarea TVA de la 19% la 24% pentru a se putea
încadra în ținta de deficit bugetar agreată cu FMI, de 6,8% din
PIB.
Guvernatorul băncii centrale consideră că prin decizia Curții
Constituționale s-a instaurat regula că orice corecție necesară,
orice restrângere a cheltuielilor nu se poate face decât prin
inflație.
“Noi și în sistemul celălalt (comunist – n.red.) am învățat că
legile economice sunt legi obiective. Sunt ca legea gravitației.
Curtea Constituțională ar putea să declare neconstituțională și
legea graviației. Dacă nivelul de trai s-ar stabili în Parlament,
spuneți-mi o țară care n-ar trăi bine”, a mai spus Isărescu.
BNR nu va acționa prin pârghia monetară
Banca centrală nu va acționa prin pârghia monetară și nu va
modifica dobânda în condițiile în care inflația anticipată pentru
sfârșitul anului de 8% este determinată de măsuri fiscale.
Mesajul transmis de Banca Națională este că dobânzile nu au cum să
reacționeze în condițiile în care inflația nu este normală,
obișnuită, adică nu este determinată de cauze monetare, ci de
măsuri fiscale.
Imediat după ce Curtea Constituțională a respins măsura Guvernului
de a tăia pensiile cu 15%, BNR a permis, în mod surprinzător, o
depreciere considerabilă a leului, de circa 4%, cursul urcând de la
4,2 până la aproape 4,4 lei. Însă, odată cu decizia boardului FMI
de a elibera tranșa a cincea din împrumut de 900 mil. euro leul a
recuperat aproape întregul teren pierdut.
Unii dealeri au suspectat intervenții indirecte ale băncii centrale
pe piață, însă operate cu mult mai multă discreție decât în anii
trecuți.
Președintele Traian Băsescu a declarat recent că nu a fost un
susținător al creșterii TVA, aceasta fiind o greșeală pentru că nu
a operat acolo unde este “cancerul în buget”.
El a spus că speră ca de la 1 ianuarie Guvernul să nu majoreze din
nou Taxa pe Valoarea Adău gată, fără să fi impozitat toate
veniturile, inclusiv pensiile.
Clădiri de birouri, vizavi de Banca
Națională
Clădirile de vizavi de Banca Națională a României vor fi demolate,
urmând să fie construite clădiri de birouri și o parcare subterană
cu 200 de locuri, dispusă pe patru niveluri subterane, potrivit
guvernatorului BNR Mugur Isărescu. “Tot frontul de clădiri de
vizavi de Banca Națională începând de la intersecția străzilor
Doamnei cu Academiei și până la sediul Bibliotecii Naționale va fi
demolat și vor fi construite imobile de birouri și o parcare
subterană cu 200 de locuri”, a spus Isărescu întrebat de MEDIAFAX
dacă Terasa Doamnei va fi demolată. “Va reprezenta salvarea
centrului istoric, pentru că aici nu sunt locuri de parcare. Nu
doar Terasa Doamnei va fi demolată, ci tot ce este în spate”, a
adăugat Isărescu. Guvernatorul a precizat că din punct arhitectural
se poate observa că tot frontul de clădiri de vizavi de BNR era
proiectat să se demoleze, pentru a se putea “lega” clădirile din
Strada Academiei de Palatul Bursei. “De fapt, Biblioteca Națională
se va muta în noul sediu, iar Bursa de Valori va reveni în sediul
inițial”, a mai spus Isărescu.
Muzeul din Palatul Vechi al BNR va fi deschis
publicului
Muzeul amenajat în holul mare al Palatului Vechi al Băncii
Naționale a României va fi deschis publicului în perioada
următoare. “Muzeul deschis publicului este menit să reformeze
memoria colectivă, să redea adevărul istoric, având și un rol de a
dezvolta cultura economică”, a spus ieri Mugur Isărescu,
guvernatorul băncii centrale. Restaurarea Palatului Vechi a fost o
lucrare foarte complexă, dar constructorii și arhitecții cu care a
colaborat au dat dovadă de ingeniozitate, potrivit lui Isărescu.
Guvernatorul BNR a subliniat necesitatea renovării centrului vechi
al Capitalei. Isărescu a reamintit că arhitecții francezi care au
construit Palatul Vechi al BNR sunt aceiași care au proiectat și
Ateneul Român, pe care l-a definit punctul de plecare al
construirii “Micului Paris”. Muzeul BNR găzduiește o colecție
numismatică, unde pot fi văzute monedele aflate de-a lungul
timpului în circulație pe teritoriul României, începând cu monedele
cetăților grecești din secolul al V-lea î.Hr. Palatul Vechi al BNR
este situat în centrul istoric al Capitalei, fiind ridicat în anul
1890 în cea mai veche zonă comercială a orașului.
Cel mai puternic bancher european vine în septembrie la București
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE) Jean-Claude Trichet va veni în România la începutul lunii septembrie, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României (BNR). “Pe 3, 4 și 5 septembrie vor fi în România zeci de guvernatori, nu știu dacă 150, dar peste 40 vor fi sigur”, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a confirmat prezența președintelui BCE. Guvernatorul Mugur Isărescu așteaptă o confirmare și de la Ben Bernanke, șeful Federal Reserves System (Banca Centrală a SUA). Trichet, 68 de ani, se află la conducerea Băncii Centrale Europene din 2003. Mandatul său ajunge la final anul acesta. Înainte de a prelua conducerea BCE, Trichet a deținut două mandate de guvernator al băncii centrale a Franței. Licențiat în inginerie minieră, economie și științe politice, Trichet a activat pentru o scurtă perioadă în sectorul privat în anii 1960, după care și-a construit cariera în domeniul public. El a urcat treptat în funcții în cadrul executivului francez, deținând poziții în ministerul finanțelor și ministerul economiei. De la începutul anilor 1990, a trecut la banca centrală a Franței, având și o incursiune de trei ani la FMI (1995-1998), unde a deținut postul de guvernator supleant. Pe parcursul mandatului său Trichet a avut aproape mereu o poziție rezervată, BCE fiind recunoscută pentru dedicația sa în lupta cu inflația.