Islanda este într-o stare mai bună decât Irlanda pentru că în urmă cu doi ani guvernul a ales să lase băncile să cadă și a putut să își devalorizeze moneda, a declarat președintele Islandei Olafur Grimsson, scrie Bloomberg.

Referindu-se la situația din Irlanda, Grimsson a sugerat că există o diferență în abordarea celor două țări, iar Irlanda a urmat o cale greșită.

“Diferența este că în Islanda, guvernul a permis falimentarea băncilor sale. Acestea erau bănci private, iar guvernul nu a investit banii contribuabililor în ele pentru a le susține; statul nu și-a asumat responsabilitatea colapsului băncilor private”, a mai spus Grimsson.

Prim-ministrul irlandez Brian Cowen a acceptat un bailout de 85 de miliarde de euro din partea UE și Fondului Monetar Internațional, după ce problemele băncilor irlandeze au devenit mult prea mari pentru ca guvernul să le poată rezolva de unul singur. În cazul băncilor islandeze, care încă datorează creditorilor externi aproximativ 85 de miliarde de dolari, s-a hotărât “spargerea” băncilor și crearea unor instituții necesare menținerii unui sistem economic funcțional. Datoriile către investitorii străini au rămas în entitățile care au eșuat.

Drept consecință, “Islanda se susține pe cont propriu mai bine decât ne așteptam”, a spus președintele islandez. În ceea ce privește rambursarea datoriei statului islandez față de investitorii străini, aceasta ar trebui supusă unui referendum național, a mai spus pre­ședintele.

Mai mult de atât, Grimsson a ridicat ur­mă­­toarea întrebare: “Cum putem să le cerem oamenilor obișnuiți – fermieri, pescari, profesori, medici, infirmiere – să plă­tească pentru greșelile bancherilor? Această întrebare, care a apărut în cazul prăbușirii Icesave, a devenit acum o problemă în multe țări europene”.

Pentru relansarea economică, statul islandez se bazează pe un împrumut de la FMI de 4,6 miliarde de dolari, dar țara ar putea să nu aibă nevoie de întreaga sumă.

Deținătorii de obligațiuni emise de băncile europene ar trebui să fie pregătiți pentru a suporta pierderi, în condițiile în care contribuabilii nu vor mai fi dispuși și nici vor mai avea fonduri pentru sprijinirea bailout-urilor, consideră analiștii de la FXPro, companie de brokeraj pe piața Forex.

“Contribuabilul nu are o perspectivă realistă asupra capacității sale de a salva băncile, nici asupra creditelor neperformante din bilanțurile băncilor sau a dependenței creditorilor față de banca centrală. Toți deținătorii de obligațiuni ale băncilor aflate în insolvență trebuie să suporte pierderi majore”, a afirmat Michael Derks, analist al FXPro.

Forțarea solidarizării deținătorilor de obligațiuni față de cetățeni ar putea fi soluția care ar menține regiunea euro intactă, a mai spus el.

Grimsson, care a declarat că discuțiile cu privire la intrarea Islandei în UE sunt în desfășurare, a blocat în ianuarie 2010 o înțelegere de 5,2 de miliarde de dolari pentru des­păgubirea investitorilor din Marea Britanie și Olanda ai băncii Icesave. Această mișcare a determinat agenția de evaluare financiară Fitch să reducă ratingul de țară la “junk”, pe măsură ce relațiile internaționale deveneau din ce în ce mai reci. Ministrul islandez de finanțe a declarat că țara este acum departe de a fi ajuns la o rezoluție finală în privința disputei Icesave.

Kaupthing, Landsbanki și Glitnir au falimentat la o diferență de câteva săptămâni între ele în octombrie 2008, după ce nu au mai putut să asigure fonduri pe termen scurt. Criza bancară a generat o devalorizare cu 80% a coroanei islandeze în raport cu moneda euro, declin înfrânat de introducerea controlului de capital la finalul anului 2008.

Subiecte #banci#Irlanda#Islanada