Exista din nou o moda a povestilor cu falsuri si falsificatori printre comentatorii pietei de arta. Comentatorii vocali, amatori de sueta, inventatori de barfe. De la o vreme, despre falsuri se scrie in diverse publicatii, articolele fiind mai mult sau mai putin documentate, iar semnatarii mai mult sau mai putin specialisti. Dar, cum la noi nu exista personal autorizat garantat pentru expertiza de arta, piata ajunge sa isi selecteze “specialisti” de conjunctura. Aceste voci au blocat in mod surprinzator vanzarea unei picturi a lui Ciucurencu la o licitate de arta.
Actiunea, mai degraba nepremeditata, a lansatorilor de zvonuri belicoase, a facut un colectionar sa renunte la o lucrare importanta, dupa ce a licitat pentru ea pana la dublarea pretului. E vorba de o panza, “Natura statica”, semnata in monograma si datata 941, expertizata de specialiastii casei de licitatie, Petre Oprea si Ioana Vlasiu, care au dat verdictul de autenticitate si pretul de pornire: 24.000 lei. Lucrarea a fost expusa si a intrat in licitatie fara dubii, iar lucrurile au decurs oarecum previzibil. Mai multi colectionari s-au “duelat” pentru tablou, iar pretul a crescut constant pana la 52.500 lei. Un pret plauzibil, avand in vedere ca, in luna ianuarie, Ciucurencu si-a triplat aproape cota dupa ce, pentru o panza intitulata “Natura statica cu vioara, flori si fructe” din 1975, s-au platit peste 16.000 euro.
De aceasta data cumparatorul s-a razgandit, a doua zi a refuzat tabloul dupa ce a ascultat prea multe voci care spuneau ca este un fals. Informatia a fost cumva ascunsa, pentru ca pe site-ul casei de licitatii lucrarea a fost prezentata ca nevanduta. Casa de licitatii sustine in continuare ca lucrarea este autentica fara nici un dubiu. La fel si proprietarul lucrarii. Singura urma de indoiala ar fi faptul ca pictura a fost vanduta de un negustor, nu de un colectionar renumit. Si poate ca din aceasta cauza au si aparut barfele, croite pe invidiile din bransa.
Este greu de spus ce istorie va avea de acum inainte tabloul, daca va ajunge sau nu in vreo colectie de top. Este relevant insa pentru piata de arta de la noi ca autenticitatea unei lucrari de arta este subiect de barfa si, mai grav, nu poate fi garantata pana la urma de nimeni. Falsuri Ciucurencu exista. Sunt fie picturi ale unor artisti marunti (unul dintre ei a fost Dimitrie Sevastian) a caror semnatura a fost falsificata, fie falsuri “pure”, copii mincinoase dupa o lucrare a maestrului. Oricum, publicul de la noi este tot mai pasionat de povestile cu falsificatori de arta, iar articolele de presa intretin aceasta curiozitate. In cazul profesionistilor, merita luata in seama lucrarea istoricului de arta Petre Oprea “Unele aspecte ale comertului de arta bucurestean in secolul XX”.