Am prezentat în urmă cu câteva luni, la lansare, primele patru titluri ale colecției “Iubiri de altădată” a Editurii Allfa. Revenim cu următoarele cinci titluri.
Jane Austen – Dragoste și prietenie. Traducere din limba engleză de Oana Gheorghiu. Jane Austen a intrat în istoria literaturii cu operele sale de maturitate, cu personaje și situații bine conturate, narațiuni în care temele centrale sunt iubirea și viața interioară a femeilor, dar și conveniențele absurde ale epocii. Volumul de față, alcătuit din scrieri de tinerețe, îi dezvăluie cititorului o altă Jane Austen. O autoare care folosește ironia mușcătoare și comicul absurd pentru a demola dintr-o singură lovitură convențiile literaturii din perioada romantică și tiparele de comportament din societatea acelor vremuri. Scrise sub forma unor romane epistolare, “Dragoste și prietenie” și “Castelul Lesley” scot la lumină tipuri umane pentru care iubirea nu reprezintă decât o altă cerință a vieții sociale. Parodii exuberante ale cultului sensibilității, ele oferă pasaje savuroase, prin care tânăra autoare își anunță fenomenala voce literară conservată intactă până astăzi.
Turgheniev – Prima iubire. Traducere din limba rusă și note de Antoaneta Olteanu. Ivan Sergheevici Turgheniev (1818-1883) a fost un ilustru prozator și dramaturg rus, descendent al unei vechi familii rusești. A studiat timp de un an la Universitatea din Moscova, apoi la Sankt Petersburg, iar în 1843 a fost trimis la Universitatea din Berlin, unde a studiat filosofia și istoria. În 1858, Turgheniev a scris romanul Un cuib de nobili.
În 1859 apare volumul În ajun, iar în 1862 este publicat cel mai cunoscut roman al său, Părinți și copii, în care autorul descrie admirabil doctrina nihilistă care începea să se răspândească în Rusia. Dar Turgheniev nu rămâne cunoscut doar pentru romanele sale, ci și pentru o varietate de nuvele și povestiri scurte, unele adunate în volume. În opera lui, Turgheniev face o analiză profundă a naturii umane. Un sentiment de melancolie, aproape pesimist, se desprinde din scrierile sale. Spre deosebire de Tolstoi și Dostoievski, motivele religioase nu apar în operele autorului, care a fost implicat mai mult în mișcările de reformă socială din Rusia.
Edith Wharton – Ethan Frome. Traducere din limba engleză de Ruxandra Câmpeanu. Edith Wharton își demonstrează măiestria prin finețea psihologică prezentă inclusiv în descrierile vii ale peisajelor invernale. Tensiunea emoțională se desfășoară în gesturi mici, dar semnificative, fierbe în tăceri tăioase, iar presentimentele se ascut în umbrele nocturne proiectate pe chipuri. Minuțiozitatea care stă la baza acestui microroman conferă culoare și contur personajelor, învestind proza lui Wharton cu un suflu autentic și formidabil.
Un inginer ajuns temporar în Starkfield, târgușor aspru și lipsit de orice perspective din America secolului XIX, devine obsedat de povestea lui Ethan Frome, localnic taciturn al cărui corp poartă cicatricele unui “accident” misterios. Destinul lui nefericit se dezvăluie treptat. Silit să-și îngrijească părinții bolnavi, Ethan își întrerupe studiile și se întoarce în Starkfield, apoi se căsătorește cu Zenobia, o femeie ursuză și neatrăgătoare. Frome trăiește încarcerat într-un spațiu înghețat al muțeniei, al resentimentelor ascunse și nerostite. Mattie, o orfană primită în casă ca slujnică, îl ajută să supraviețuiască emoțional prin tinerețea și drăgălășenia ei. Îndrăgostit, Ethan săvârșește un gest disperat, menit să elibereze cuplul de constrângerile unei existențe austere.
Ford Madox Ford – Un soldat de nădejde. Traducere din engleză și note de Florența Simion. Ford Madox Ford, autor aproape necunoscut în spațiul literar românesc, uimește prin forța prozei sale, dar și prin profunzimea psihologică a personajelor, al căror registru emoțional cuprinde atât inocența imaculată, cât și gelozia otrăvită.
Două cupluri aparent ideale se împrietenesc într-o stațiune din Europa. Edward reprezintă ofițerul ideal, chipeș, generos și blând. Leonora e o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, iar Florence e o tânără cultă și plină de viață. Însă pojghița de respectabilitate, perfecțiune și devotament ascunde o țesătură primejdioasă și fragilă de minciuni, adulter, pasiuni chinuitoare, disperare și încrâncenare.
Pe măsură ce povestea soților Ashburnham și a cuplului Dowell se desfășoară în mintea cititorului, în urmă rămâne interogația amară a unuia dintre personaje: “Unde sunt toate ființele strălucitoare, fericite și neprihănite din lumea asta? Unde-i fericirea?”
Ford Madox Ford(1837-1939) a fost un autor de romane, poet și redactor britanic. Ford s-a implicat în propaganda britanică de război și a lucrat pentru Biroul Propagandei de Război împreună cu alți savanți și scriitori cunoscuți ai vremii, printre care John Galshworthy. S-a înrolat în armată la 41 de ani și a fost trimis să lupte în Franța. Experiențele sale pe câmpul de luptă i-au inspirat tetralogia Parade’s End (Sfârșitul paradei, 1924-1928). Cea mai cunoscută operă a sa rămâne romanul The Good Soldier (Un soldat de nădejde, 1915), pe care prestigioasa revistă The Observer l-a inclus în lista celor o sută cele mai bune romane ale tuturor timpurilor.
Gib Mihăescu – Femeia de ciocolată. O prezență delicată și discretă în viața personală, Gib Mihăescu este un artist al imaginarului, al lumii “semnelor”. Cu o scriitură structurată, dar tensionată până la paroxism, el creează o lume în care teama nemotivată de moarte și de singurătate îi poartă personajul chiar spre acel deznodământ care îi produce neliniștea.
Negrișor este obsedat de domnișoara Eleonora – femeia cu tenul ciocolatiu – și se refugiază în imaginație. Gelos pe rivalul său Modreanu, îl ucide în închipuire, aflând mai apoi că acesta a fost găsit mort și în realitate. Dar spectrul acestuia apare în viața reală, încurcând planurile lui Negrișor de a trăi experiența erotică cu femeia atât de dorită…
